Tag Archives: espresso

Cum sa alegem cea mai buna cafea?

Preferinta pentru espresso, cafeaua la ibric, la filtru, moka sau la presa franceza este una care tine de obisnuinta, de stil, de personalitatea fiecaruia. Preferinta pentru o anumita cafea, pentru un anumit brand, tine de gustul cu care ne-am obisnuit sau de foarte multe ori tine de starea pe carea am avut-o prima data cand am gustat respectiva cafea. Evolutia este tipica speciei umane, sta in materialul nostru genetic sa evoluam de-a lungul existentei noastre efemere ca si varsta, ca si intelect, ca si gusturi si preferinte, ca si spirit. Iata de ce si in materie de preferinte pentru cafea este necesar ca la un anumit moment dat sa ne rafinam gusturile si sa fim dispusi sa invatam lucruri noi spre binele si fericirea noastra. Fericirea se afla in lucrurile marunte! Iata o zicala de care ne ciocnim la fiecare pas. Si chiar asa este, fericirea se gaseste in lucrurile mici, in detalii carora de multe ori nu le acordam nicio importanta, in nuante, in griuri, in luminile difuze, intr-un cuvant, in miile de gesturi, fapte, ganduri si ritualuri cotidiene.

ceasca_Cafea

Pentru cafegii, cafeaua este in mod clar o obisnuita cotidianta si unul dintre aceste lucruri marunte din care este musai sa gasim fericirea. Iata de ce, spre fericirea noastra, este bine sa ne informam, sa degustam si sa experimentam diferitele tipuri de cafea si moduri de preparare a acesteia pentru a ne da seama ce ne place, ce nu ne place si din ce cauza avem respectivele preferinte. Cafeaua, ca oricare alt aliment sau produs de rasfat pentru trupul si spiritul nostru, trebuie aleasa, selectata si preparata astfel incat sa ne putem bucura in totalitate de particularitatile sale de gust, aroma si savoare si de proprietatile sale benefice organismului uman.

Photo_Cafegii_colaj12

Din acest motiv trebuie sa abandonati preconceptia firmei, a brandului, si sa va lasati ghidati in alegerea cafelei perfecte dupa simturile voastre, dupa gustul personal si dupa povestea fiecarei cafele. O cafea nu este buna pentru ca se cheama intr-un anumit fel, pentru ca are un anumit ambalaj frumos colorat sau beneficiaza de un spot publicitar impecabil la TV ( a nu se intelege ca opinia noastra este ca nicio cafea de brand nu este buna ).

O cafea este 100% Arabica sau combina in diferite proportii boabe de Arabica si Robusta, are o aciditate pronuntata sau medie, este mai amara sau mai putin amara, este prajita mediu sau intens, are o aroma de nuci, ciocolata sau citrice, este mai aspra sau mai suava in functie de soi si de regiunea in care este cultivata (in functie de origine). Acestea sunt particularitatile pe baza carora trebuie sa selectati tipul de cafea care va place cel mai mult. O cafea buna iese impecabil atat la ibric cat si la filtru, espressor, moka sau presa franceza.

Ferma_cafea

Cautati in fiecare cafea povestea din spatele cestii. Exista sute de maini si mii de ore de munca ce sustin aroma si savoarea bauturii magice din ceasca. Familii de fermieri din tata in fiu din Brazilia, Columbia, Indonezia sau Etiopia au plantat, ingrijit si cules roadele plantei de cafea. Tot ei au decojit mecanic fructele, dand la iveala boabele verzi care au fost spalate si uscate bine inainte de a fi depozitate in saci si trimise catre prajitorii industriali sau micii prajitori.

Prajirea_Cafelei

Pe umerii prajitorilor apasa cea mai mare responsabilitate vizavi de produsul din ceasca noastra, ei sunt cei care prin tehnica de prajire si combinarea si controlul aromelor, pun in valoare sau compromit munca tuturor celorlalti implicati in acest proces titanic ce are drept scop final fericirea noastra si rasfatul cotidian. Ascultati povestile si increde-ti-va in cei care le cunosc si sunt dispusi sa vi le impartaseasca si voua. Daca intr-adevar este una dintre micile placeri ale vietii, aducatoare de fericire si voie buna, cafeauna merita sa fie degustata si savurata de fiecare dintre noi cu constiinta faptului realizat impecabil si cu recunostinta fata de natura si fata de ceilalti actori implicati in desavarsirea magiei din ceasca diminetilor noastre.

Leave a comment

Filed under Cafea și tehnici de preparare

Spune-mi ce rasnita folosesti ca sa-ti spun ce fel de cafegiu esti

Exista un proverb care spune ca haina il face pe om. Extrapoland in universul cafelei aceasta zicala, putem afirma cu certitudine ca rasnita il face pe cafegiu. Rasnita de cafea este pe buna dreptate considerata cea mai importanta componenta din aresenalul unui cafegiu cu pedigree, bineinteles, dupa cafeaua de calitate si aleasa cu grija, de preferinta de la un prajitor independent care la randul sau isi selectioneaza originile si amestecurile cele mai bune.

rasnita_cutite_conice

Rasnitele cu cutite conice sau plane care zdrobesc boabele de cafea pe acelasi principiu dupa care se macina cerealele la moara sunt considerate optime. Spre deosebire de rasnitele cu lame (rasnitele clasice cu care la noi se rasneste si zaharul) care sectioneaza boabele de cafea schimbandu-le temperatura si neasigurand un macinis uniform, rasnitele ce au cutite conice sau plane asigura un macinis uniform, nu incalzesc cafeaua si nici nu-i schimba proprietatile si particularitatile de aroma si savoare.  Astfel de rasnite se gasesc atat in varianta manuala cat si in cea electrica. Pentru acasa noi le recomandam pe cele manuale, cu cutite conice si care pot macinat o varietate la fel de mare de granulatii ca si rasnitele electrice cu reglaj micrometric (fara trepte de macinare).

rasnita_manuala

In functie de metoda utilizata in prepararea cafelei, gradul de macinare poate varia de la extrem de fin la mediu grunjos. Cafeaua fin macinata, similara ca si textura cu zaharul pudra se foloseste pentru prepararea cafelei la ibric, dupa reteta traditionala. Cafeaua pentru espresso trebuie rasnita putin mai grunjos, uniform si astfel incat extractia bauturii sa se realizeze in maxim 29 de secunde, curgerea sa fie uniforma si totusi lina. Pentru Moka, presa franceza sau filtru este nevoie de un macinis mai grunjos, similar cu cel al malaiului de porumb.

Espresso_Grind

Este bine sa tineti cont atunci cand stabiliti gradul de macinare la rasnita de faptul ca o cafea mediu prajita are nevoie de un grad de macinare mai spre fin, boabele fiind mai tari, in timp ce o cafea dark, intens prajita este casabila si din acest motiv are nevoie de un grad de macinare mai spre grunjos. Oricum, de fiecare data cand schimbati tipul de cafea utilizat este recomandat sa modificati setarile de macinare ale rasnitei pentru ca fiecare soi si fiecare reteta de amestec si prajire sunt diferite.

Dupa cum vedeti si rasnirea cafelei este o arta in sine care vine sa desavarseasca si sa implineasca o cafea aleasa cu grija pentru a va aduce in ceasca un strop de fericire.


Leave a comment

Filed under Cafea și tehnici de preparare

Istoria cafenelelor in Europa – Partea a II-a

Incepand cu secolul al XX-lea, primele semne ale modernitatii transpar  in cultura prepararii cafelei cat si in semnificatia sociala a consumului acestei bauturi. In momentul in care inginerul milanez Pavoni patenteaza primul model de espressor ce urmeaza sa fie produs in serie intr-o fabrica, conceptual de cafea isi incepe transformarea.

Espressor_Traditional_La_Pavoni

Cu ajutorul unei pompe verticale de apa, prima masina de preparat cafea foloseste presiunea aburului pentru a realiza o extractie rapida, concentrata, cu o cremozitate specifica. Initial aceste masini sunt utilizate de barista numai in cafenelele si barurile italiene, iar espresso – noul tip de cafea- nu va putea fi reprodus acasa pana in anii ’80 cand apar primele espressoare de dimensiuni reduse. Cafeneaua ca spatiu public de dezbatere isi pierde din forta si din raspandire. In Italia, espresso devine bautura preferata a birocratilor si muncitorilor, care dimineata in drum spre locul de munca se opresc pentru cateva minute ca sa bea cescuta mica cu cafea cremoasa si tare care urma sa le dea energie pentru intreaga zi.

Sub noua ei forma cafeaua migreaza din Italia in Anglia unde in 1952 se deschide la Londra in Soho primul bar care foloseste pentru prepararea espresso-ului noul model de espressor Gaggia pantentat in 1948 in Italia.
Espresso_bar_Anglia_Cafegiicupedigree  O data cu aparitia si propagarea noii mode a consumului de espresso, prajitorii de cafea si amestecurile de cafea devin o componenta esentiala a culturii cafelei. Amestecul pentru espresso devine o adevarat arta de prajire si selectionare a soiurilor si originilor de cafea utilizate. Daca pana atunci majoritatea prajitorilor mergeau pe ideea cafelei de origine pe care o prajeau in functie de particularitatile de gust locale, acum cafeaua pentru espresso devine un concept in sine care se supune exigentelor de prepararea stabilite de barista italieni. O data cu cresterea numarului de prajitori in paralel cu industrializarea, in Italia consumul de cafea devine unul de masa si astfel apar in anii ’70 primii prajitori industriali: Lavazza, Illy, Segafredo, Kimbo. Acestia se adreseaza atat consumatorului final, care in Italia isi prepara cafeaua Moka, cat si barurilor unde se prepara espresso-ul profesional.

Comunitatea italiana din Statele Unite este cea care, urmand traditia de acasa aduce pentru prima data espresso-ul peste ocean. Aici espresso se bea in pizzeriile si restaurantele italienesti din cartierele dominate de emigrantii italieni. Initial bautura nu se pliaza pe gusturile societatii cosmopolite din SUA, astfel incat la sfarsitul anilor ’70 ia fiinta in Seattle lantul cel mai popular de cafenele, Starbucks. Daca in Italia un espresso avea 20 de ml, in Anglia ajungea la 30 ml, Starbucks pune eticheta Americana acestei bauturi, crescand foarte mult cantitatea de apa, diminuand taria si eliminand crema. Astfel se naste Americano, espresso-ul peste care se adauga apa fierbinte, o bautura diluata, ce poate fi consumata pe o perioada indelungata de timp datorita cantitatii de apa sporite. Tot Satrbucks dezvolta conceptual cafelei To Go care va insemna lovitura finala data culturii cafenelelor asa cum era ea cunoscuta pana in secolul al XX-lea.Primul_Starbucks_seattle

Salvarea a venit tot din partea post-modernitatii si a societatii globalizate, care combinand in fapt in micro-comunitati cea mai mare parte a curentelor socio-culturale anterioare ei, a reinviat traditia si cultura cafenelelor si a cafelei, asa cum aceasta s-a nascut in spatiul European. Noile comunitati de cafegii care isi desfasoara si impartasesc pasiunea pentru cafea fie in spatiul online fie in coffee shop-uri si coffee house-uri, au inglobat traditia cafelei prajite si selectionate dupa vechile retete orientale cu elemente de modernitate, adaptandu-se cerintelor consumatorului local. Astfel, noii cafegii pot fi consumatori de cafea la ibric sau la espressor professional pentru acasa, dar au in comun pasiunea pentru cafeaua de calitate, pentru degustarea si savurarea unei cafele cu aroma, aciditate si corpozitate particulare, pentru dezbaterea pe tema prepararii cafelei si a traditiilor diferite ale consumarii acestei cafele. Cafegii post-moderni au inceput sa isi insuseasca priceperea si cunsotintele vechilor cafegii din secolul al XVIII-lea si al mai noilor barista de la inceputul secolului al XX-lea, avand posibilitatea de a prepara ireprosabil in propria casa si cu ajutorul ustensilelor speciale o cafea la ibric sau un espresso asa cum se preparau o data in cafenele.

espresso-shot-thick-crema

In societatea post-moderna dominata de consumerism si de divizari din ce in ce mai accentuate, micro-comunitatile de cafegii reinvie, asadar, spiritual cafenelelor de alta data in propriul spatiu, alaturi de prieteni si apropiati, preluand din modernitate si post-modernitate elementele esentiale si durabile, cu potential de a consolidata si de a face sa dainuiasca traditia cafelei in Europa.

Leave a comment

Filed under De citit la o cafea, Dolce vita

Cum a devenit espresso regele cafelelor?

               Marturisesc ca dupa ce am gustat si degustat prima data un espresso am ramas fidela acestei bauturi desi mai comit din cand in cand “pacate” si ma rasfat cu o cafea la nisip, foarte rar cu o cafea la filtru bine preparata. M-am intrebat adesea ce anume face espresso-ul atat de special si de ce o data ce l-ai incercat si mai ales o data ce ai invatat sa il prepari singur este atat de greu sa te dezveti de el?

           Extractie_Espresso_Cafegii Ei bine, secretul acestei bauturi magice care rasfata simturile si iti da energie si buna-dispozitie se afla in principiile fizice care stau la baza prepararii ei. In primul rand, spre deosebire de filtru sau ibric, espressorul foloseste in prepararea cafelei o presiune care este recomandat sa se situeze intre 9 si 11 bari pentru a obtine o extractie perfecta. Apoi, aceasta presiune se creaza in boiler care este pus in functiune cu ajutorul unui motor electric. Cu cat boilerul unui espressor este mai mare cu atat presiunea si temperatura de erogare optime raman constante, dand posibilitatea utilizatorului sa realizeze mai multe extractii una dupa alta. Presiunea care se creaza in boiler si care este de fapt forta cu care apa incalzita impinge cafeaua din portafiltru este de asemenea cea careia ii datoram crema espresso-ului, particularitate pe care nicio alta metoda de preparare a cafelei nu o poate egala. Temperatura optima a apei in boiler pentru a conserva corpozitatea si aroma cafelei este de 88 grade Celsius. Un espresso preparat din cafea de calitate si la parametrii optimi trebuie sa fie cremos, sa aiba o temperatura tolerabila pentru papilele noastre gustative (sa nu fie fierbinte) sa aiba o corpozitate pronuntata iar daca soiurile de cafea din care este preparat sunt toate Arabica se adauga particularitatile de aciditate si aroma care va vor determina sa nu mai abandonanti niciodata aceasta bautura o data ce ati incercat-o!

Expresso_Cafegiii

Leave a comment

Filed under Cafea și tehnici de preparare, Dolce vita

Fericirea intr-o ceasca de cafea

Care este reteta fericirii? Ce ingredinente trebuie folosite si in ce cantitate? Pentru maxim cate portii o putem prepara? Daca toate intrebarile de mai sus ar avea raspunsuri universal valabile, fericirea nu ar mai fi ce este: acea stare de bine, de frumos, de iubire, de incredere pe care pana la urma fiecare dintre noi o doreste si o obtine din lucrurile simple. Lucrurile simple cum ar fi o cafea 100% Arabica, din Columbia, savurata in ceasca de portelan favorita in timp ce afara ploua, alaturi de un roman de Balzac sau de un ziar (de preferinta strain, pentru ca in cele de la noi nu prea gasesti motive de fericire), sau un pahar cu vin alb demisec savurat intr-o seara de vara pe balcon, sau oricare alt lucru care imbogateste spiritul si bucura simturile, facandu-ne sa traim cu adevarat.

Tocmai din acest motiv, este bine ca aceste lucruri marunte, dar atat de importante pentru starea noastra de bine sa nu fie niciodata neglijate sau desconsiderate.  Atunci cand vine vorba de ceasca cotidiana de cafea pe care o savurati, este important sa nu faceti compromisuri inutile. Alegeti intotdeauna o cafea 100% Arabica indiferent daca o preparati la ibric, la filtru sau la espressor. Spre deosebire de miscelele cu Arabica si Robusta, cafelele 100% Arabica contin o cantitate mai mica de cofeina, au o aciditate si o corpozitate mai pronuntate ( aciditatea ca si parametru in degustarea unui soi de cafea nu este acelasi lucru cu aciditatea pe care o provoaca stomacului nostru cafeaua ) o aroma deosebita si mai multi anitoxidanti. Daca este 100% Arabica, mediu prajita si provenita dintr-o singura regiune de cultivare a cafelei (cafea de origine) atunci cu siguranta veti savura in fiecare dimineata o bautura magica. Pentru ibric, cafeaua trebuie extrem de fin macinata pana ajunge la aceeasi textura cu cea a zaharului pudra. Pentru filtru macinisul trebuie sa fie mai grunjos, iar la espressor o extractie perfecta este obtinuta din varianta de macinare intre filtru si ibric. Nu uitati de asemenea sa adaugati ingredientul secret atunci cand preparati cafeaua, anume voia-buna!

Fericire_Cafegii

Leave a comment

Filed under Dolce vita