Tag Archives: cafea la ibric

Cum trebuie sa fie o cafea buna?

Coffee-Beans-Coffee

Cum este o cafea buna? Ce gust are? Ce ingrediente contine? Cum trebuie preparata? Iata cateva intrebari esentiale la care daca vei afla raspunsul te poti considera un cafegiu cu experienta. 

In primul rand, o cafea buna ramane o cafea buna indiferent daca este preparata la ibric (cafea turceasca), la Moka, la filtru, la presa franceza, la percolator sau la espressor.  Toate cele prezentate mai sus sunt metode clasice de preparare a cafelei  si preferinta noastra pentru una sau alta tine strict de gust. Sa uitam asadar frazele deja consacrate gen „Espressorul face cea mai buna cafea”,  „Cafeaua la ibric e de pe vremea strabunicii” sau „Filtrul de cafea e pentru business-manii post-1989”…Daca respectati canoanele de preparare a cafelei in fiecare dintre cazurile enumerate mai sus, atat espresso-ul cat si cafeaua la ibric sau cea la filtru va vor iesi ca la carte. Indiferent de preferinta pe care fiecare dintre noi o are pentru un anumit mod de preparare a cafelei sau altul, exista o lista de must-uri universale care se aplica in ceasca oricarui tip de cafegiu care vrea sa se bucure in fiecare dimineata de o cafea cu adevarat speciala:

1. Tipul de cafea – cea mai importanta clasificare in materie de calitate a cafelei este cea intre cafeaua Arabica si cafeaua Robusta.

  • Arabica este specia superioara de cafea, cu un continut ridicat de uleiuri si zaharuri si un continut de cofeina mai scazut decat in cazul Robustei. Soiurile de cafea Arabica pot avea o gama variata de arome (usor fructate, de caramel, de nuci, de miere, de ciocolata etc.) in functie de originea plantei de cafea.  Atentie! Vorbim despre arome si note naturale, date de particularitatile de sol si subsol si de tipul originii cafelei (Columbia, Brazilia, Costa Rica, Guatemala, Kenya, Etiopia etc.), nu despre cafeaua imbogatita cu arome sintetice. Cafeaua de origine certificata 100% Arabica este cea mai pura, rafinata si gustoasa varianta de cafea recomandata pentru consum.

Robusta-and-Arabica-bean

  • Robusta este specia inferioara de cafea, de obicei cultivata si utilizata in amestecurile de cafele inferioare. Este o cafea amara, cu un continut de cofeina ridicat, dar lipsita de aroma si savoarea soiurilor de Arabica. De obicei Robusta este adaugata in amestecuri alaturi de Arabica, din ratiuni economice (cafea la pret mai mic). In amestecurile traditionale italiene de espresso (in special miscella napoletana) Robusta este adaugata in proportie de minim 20% la continutul de Arabica pentru a ridica astfel continutul de cofeina al cafelei. Cafeaua 100% Robusta nu este recomandata consumului, desi se gaseste inca in comert inclusiv pe piata din Romania, in special in amestecurile decafea boabe destinate aparatelor de vending.

2. Tipul de prajire si macinare – este esential de asemenea in diferentierea intre o cafea cu adevarat valoroasa ca si gust, savoare proprietati si o cafea inferioara.

  • Din perspectiva tipului de prajire, cafeaua poate fi usor, mediu sau intens prajita. Aceasta clasificare depinde exclusive de tipul de cafea de origine utilizat in amestecul de boabe; spre exemplu, cafeaua de origine din America Latina suporta un grad de prajire mediu, in timp ce cafeaua de origine din Africa suporta un grad de prajire intens. La fel de important ca tipul de prajire este si vechimea cafelei prajite.

coffee_1476992cO cafea proaspat prajita pastreaza proprietati de gust si aroma mult mai bine decat o cafea industriala, prajita si ambalata la vid. In masura posibilitatilor cautati sa achizitionati sortimente de cafea proaspat prajita din magazinele de specialitate, sau daca va orientati pe varianta super-market, verificati data expirarii boabelor: cu cat aceasta este mai indepartata cu atat cafeaua este mai proaspata.

  • Din perspectiva tipului de macinare, recomandarea cea mai importanta care poate fi data oricarui consummator de cafea este aceea de a macina cafeaua acasa si de a o utiliza imediat dupa macinare. Din acest motiv, din arsenaulul de acasa al oricarui cafegiu cu pedigree nu trebuie sa lipseasca o rasnita de cafea, fie ea cu cutite plane sau conice. Gradul de macinare al cafelei difera in functie de tipul de preparare. Filtrul de cafea, presa franceza si percolatorul tolereaza un tip de macinare mai grunjos in timp ce espressorul si Moka agreaza o macinare mai fina. Cafeaua la ibric (cafea turceasca, cafea greceasca, cafea armeneasca) este cea care necesita cel mai fin grad de macinare posibil, cu o textura a cafelei macinate similara zaharului pudra.

coffee-before-workout

3. Intretinerea corecta a ustensilelor si depozitarea corecta a cafelei.

  • In functie de optiunea preferata in prepararea cafelei, fiecare ustensila utilizata vine cu regulile ei de intrebuintare si intretinere, astfel incat gustul cafelei si celelalte proprietati ale acesteia sa nu fie alterate. Curatarea si decalcifierea espressorului si a filtrului decafea sau spalarea ibricului si a aparatului Moka sunt reguli stricte care va vor asigura zi de zi o ceasca de cafea savuroasa.
  • Depozitarea cafelei reprezinta si ea un element esential ce asigura prezervarea calitatilor acesteia. Indiferent pentru ce varianta de cafea optati, aceasta trebuie depozitata in recipiente etanse la loc uscat si racoros.

 

Surse foto:

http://topwalls.net/coffee-beans-coffee/

http://pollards.com/difference-between-arabica-and-robusta-coffee-beans/

http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/australiaandthepacific/australia/6155278/Exhausted-Australian-doctors-told-to-drink-more-coffee.html

http://www.weight-lifting-complete.com/coffee-before-workout/

Advertisements

Leave a comment

Filed under Cafea și tehnici de preparare

Amedeo Preziosi – pictorul orientalist al Bucurestiului

 

In plin secol al XIX-lea, cand Revolutia Industriala se afla la apogeu, cartile postale si arta fotografica si cinematografica isi incep parcursul fulminant, Amedeo Preziosi este ultimul pictor orientalist ce a captat mai bine ca oricare altul in lucrarile sale spiritul Constantinopolului dar si spiritul Bucurestiului, descifrand limbajul amandurora si descoperind Orientul in spiritul fiecaruia dintre ele.

Nascut intr-o familie de inalti functionari din Malta la inceputul secolului al XIX-lea, Amedeo Preziosi da de mic dovada de inclinatii artistice. Tatal sau dorea ca Amedeo sa studieze dreptul si din acest motiv il trimite la Paris pentru a urma cursurile la Sorbona, dar socoteala de acasa nu pare sa se potriveasca cu cea din targ. Ajuns la Paris, tanarul  se inscrie la Ecole des Beaux Artes unde are ocazia sa studieze pictura cu cei mai renumiti artisti ai vremii. De la acestia Amedeo afla prima data povesti fascinate despre Orientul Apropiat cu traditiile, culorile si aromele sale magice si extrem de atragatoare pentru tanarul occidental. Astfel, dupa terminarea studiilor Preziosi nu sta decat pentru o scurta perioada de timp in Malta natala, apoi decide sa isi inceapa calatoria in Orient.

Amedeo_Preziosi_Dervis_Turc

Istanbul este metropola orientala in care Preziosi poposeste prima data si in acelasi timp de acest oras se va simti cel mai legat prin creatia sa, prin picturile si schitele realizate aici. Primul tablou cu un peisaj din Istanbul este datat 1842, iar doi ani mai tarziu, in 1844 exista documente care atesta intrarea pictorului in slujba secretarului personal al Ambasadorului Marii Britanii. Intr-o perioada in care cartile postale aveau o raspandire limitata iar arta fotografica se afla la inceput, Amedeo Preziosi reuseste sa capteze in picturile sale esenta orientalismului si traditiile din Istanbul si din imprejurimi, spre incantarea turistilor si vizitatorilor acestui oras. La cativa ani dupa ce ajunge in Imperiul Otoman pictorul invata sa vorbeasca fluent limbile din regiune (turca si greaca in special) si se casatoreste cu o grecoaica ce locuia in Istanbul.

In 1869 are loc intalnirea dintre Regele Carol I recent inscaunat pe tronul Principatelor Romane si pictorul orientalist. Placut impresionat de lucrarile lui Preziosi, Carol I il invita pe acesta in tara, propunandu-i sa realizeze acolo o serie de lucrari inspirate din peisajul si traditiile de la noi. Astfel ajunge unul dintre ultimii pictori orientalisti ai Europei sa capteze in picturile sale combinatia fascinanta de oriental si occidental, traditiile si cosmopolitismul din tara noastra in cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Asa cum la Istanbul pictorul este atras mai degraba de strada de agitatia din bazaruri, de cafenele si de peisajele citadine, si in Bucuresti principalele puncte de atractie sunt targurile, pietele, mahalaua in care misuna continuu furnicarul de lume intr-un dute-vino ametitor.

Amedeo_Preziosi_Costume_Traditionale_Romanesti

Cafeaua joaca si in cazul lui Preziosi ca si in cazul celorlati pictori orientalisti un rol important. O serie de picturi infatiseaza cafenelele din Istanbul, cafegii ambulanti de pe strazi sau ritualuri restranse de preparare si servire a cafelei. La Bucuresti situatia este diferita: urmarind ca si in Istanbul viata de zi cu zi a oamenilor obisnuiti, Preziosi are ocazia de a surprinde frumusetea porturilor populare de la noi, lumea pestrita de la targul de Mosi, postalionul trecand prin Cotroceni, malul Dambovitei, mahalelele bucurestene, bisericile vechi frumos ornamentate. Cafeaua in schimb este absenta din peisajul bucurestean tipic oamenilor obisnuiti, al taranilor ce vin cu marfa la targuri sau ai locuitorilor mahalalei. Intrata la noi pe filiera turceasca, moda cafelei se pastreaza initial numai la curtea domnitorului si in casele boieresti iar apoi in cafenelele aparute dupa moda franceza in marile orase.

Ceea ce ramane important pentru noi din creatia lui Preziosi este puntea care se creaza prin lucrarile sale intre orientalismul de Bosfor si orientalismul de Dambovita. Panzele pictorului ne dau si astazi posibilitatea de a compara si de a observa asemanarile si diferentele dintre doua metropole aflate la granita cu Occidentul: Bucuresti si Constantinopole. Daca Istanbulul apare ca un taram magic, plin de farmec, de culoare de zgomot, de turbane si valuri, de ciubucuri si ibrice, Bucurestiul pare a fi orasul contrastelor care se potrivesc perfect unul cu celalalt, orasul noului si vechiului, al taditiei si inovatiei. Natura este mai salbatica decat in Istanbul, cladirile, cu exceptia bisericilor, sunt rustice, asezate in mahalale in care atunci cand Dambovita se revarsa apa aduce ramasite din pantecele raului pe strada. In Bucuresti Orientul intalneste Occidentul in modul cel mai original si cel mai placut estetic si vizual. Porturile traditionale romanesti ale taranilor romani gasesc o imbinare reusita cu colbul strazilor inguste si aglomerate ale Bucurestilor, cu arhitectura bisericilor, cu portul turcesc al boierilor si portul dupa moda austriaca a tineretului intelectual.

Preziosi_Cookie_Seller

Daca Istanbulul pare desprins din O mie si una de nopti : un spatiu magic, cu dervisi, palate somptuase in care locuiesc preafumoasele cadane ale sultanului, bazarul imens in care gasesti toate minunile lumii si cafenele unde barbatii se aduna sa dezbata, sa joace table si sa fumeze ciubuc, Bucurestiul nu este nici complet oriental nici complet modern. In picturile lui Preziosi, dar si in general, Bucurestiul este de fapt orasul contrastelor prin excelenta. Dar aici contrastele ajung sa se completeze atat de bine incat devin parte componenta a intregului; in fapt devin intregul insusi. In aceasta consta de fapt magia Bucurestiul in secolul al XIX-lea, oras ce datoareaza ceea ce este felului in care Occidentul si Orientul s-au ingemanat perfect intre zidurile cladirilor sale.

Amedeo_Preziosi_Piata_Sfantul_AntonPiata Sf. Anton, Bucuresti

Amedeo_Preziosi_Cafegii_cu_PedigreeTuristi pe strazile Istanbulului

Amedeo_Preziosi_Targ_Mosi_Cafegii_cu_PedigreeTargul de Mosi, Bucuresti

Amadeo_Preziosi_The_Grand_Bazaar_CafegiiGran Bazar Istanbul

Amedeo_Preziosi__Cotroceni_Postalionul_Domnesc_CafegiiPostalionul in Cotroceni

Leave a comment

Filed under De citit la o cafea, Dolce vita

Cafeaua in picturile orientalistilor europeni – partea a II-a

Secolul al XIX-lea este secolul modernizarii, aparitiei noilor ideologii si curente de gandire ce au marcat istoria si traditia filozofica a civilizatiei Occidentale pentru cel putin un secol. Si in Orient lucrurile se schimba, chiar daca dupa alt ritm decat ritmul alert si brutal impus de Vest. Aceasta schimbare care are loc se poate observa si in picturile orientalistilor. Daca in secolele trecute decorurile erau sumbre si de obicei reprezentau un colt imaginat de harem, in secolul al XIX-lea lucrurile se schimba.

Khadija_Herman_Katsch1

Pe langa scenele de harem si portretele demnitarilor otomani, pictori precum Herman Katsch, Frederick Goodall si Amedeo Preziosi incep sa puna mai mult accent pe simbolistica decorului, utilizeaza in tablouri culori vii, luminoase, depasesc spatiul de obicei interzis al haremului din palatul sultanului, realizeaza compozitii cu personaje multiple servind cafea in decoruri naturale: in parcuri, in gradini, pe terase. Cafeaua este secondata pentru prima data de un decor dedicat in totalitate ei, acela al cafenelelor, unde pe langa traditionala ceasca de cafea la ibric si la fel de traditionala narghilea se jucau table, sah, carti sau se discuta in mod liber despre cultura si politica.

the-nubian-coffee-boy_Frederick_Goodall19th century

Khadija sau Fata Tunisiana Aducand Cafea pictat de Herman Katsch si Baiatul Nubian si Cafeaua al lui Frederick Goodall sunt doua tablouri edificatoare pentru felul in care cromatica si tehnica se schimba la pictorii orientalisti ce compun in cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

Daca la cei doi pictori mentionati mai sus imbunatatirile tin de cromatica si tehnica, Amedeo Preziosi care poate fi de altfel considerat ultimul orientalist in voga al secolului al XIX-lea nu exceleaza la tehnica in schimb da dovada de o buna cunoastere a compozitiei si cromaticii. Tablourile sale infatisand cafenelele din Istanbul abunda in culori luminoase si contrastante, in fizionomii diferite, transmitand privitorului exact starea pe care creatorul a avut-o in momentul inspiratiei.  Tehnica pictorului aduce destul de mult cu viitoarele carti postale si vederi, ceea ce si face de altfel lucrarile sale atat de atragatoare pentru admiratorii Constantinopolului si ai traditiei si civilizatiei orientale.

Amedeo_Preziosi__Istanbul_Cafe_Cafegii_cu_Pedigree

Leave a comment

Filed under De citit la o cafea, Dolce vita

Cafeaua in picturile orientalistilor europeni – partea I

Orientalismul inseamna astazi o paleta larga de traditii, obiceiuri, concepte culturale si religioase, ideai si imagini preluate du cultura si civilizatia Vestica din Orient.

haussard-jean-baptiste-turkish-girl-having-coffee-on-the-sofa-18th-century

Cafeaua este, prin originile plantei, prin traditia de preparare si prin cultura asociata un element solid al orientalismului care a fost preluat de catre cultura, arta si traditiile civilizatiei vestice fiind adaptat ansamblului unitar constituit de aceasta. Cafeaua ca simbolistica si element-cheie al orientalismului se poate cel mai bine remarca in picturile realizate intre secolele al XVIII-lea si al  XX-lea de catre pictorii europeni orientalisti. De la Jean Baptiste van Mour, trecand prin Eugene Delacroix si intreaga pleiada de orientalisti francezi si terminand cu Amedeo Preziosi si ale sale reprezentari ale orientalismului otoman dar si dambovitean, cafeaua este prezenta ca piesa centrala sau ca piesa decorativa intr-un numar vast de picturi.

Jean_Baptiste_Van_Mour_Coffee_Vendor

Cele mai vechi doua picturi ale orientalistilor europeni ce prezinta scene explicite referitoare la  traditia servirii cafelei in orient sunt Turcoaica band cafea pe canapea si Vanzatorul ambulant de cafea, ambele realizate de Van Mour si litografiate ulterior delitograful francez Jean-Baptiste Haussard.

Sub influenta si farmecul exercitat de orientalismul francez inclusiv doamna de Pompadour, celebra curtezana a lui Ludovic al XV-lea a acceptat sa pozeze intr-un tablou de-al lui Charles Andre van Loo intitulat Sultana. In acest tablou contesa este infatisata intr-un cadru oriental, invvesmantata intr-un costum traditional otoman si acceptand o ceasca cu cafea aburinda din mainile unei slujnice negrese.

O data cu secolul al XIX-lea tablourile orientalistilor europeni devin mai luminoase, cadrele intunecate si mai mult simbolice sunt inlocuite de terase, gradini dar si cafenele in care obiceiul oriental al prepararii si degustarii cafelei este infatisat in detaliu si cu mai multa expresivitate.

charles_van_loo_madame_de_pompadour_1747

Leave a comment

Filed under De citit la o cafea, Dolce vita

Cafeaua columbiana – o cafea pentru cafegii cu stil

Cafeaua de origine din Columbia este considerata de multi cunoscatori parte a “sfintei treimi a cafelelor” alaturi de cafeaua din Kenya si cea din Etiopia. Multa vreme cafeaua columbiana a fost considerata sinonimul perfect pentru cea mai buna cafea. Iata de ce, datorita particularitatii sale de aroma si corpozitate dar si datorita istoriei sosirii plantei de Coffea Arabica in Columbia, cafeaua columbiana merita un articol pe blogul nostru.

Colombian Coffee

Istoricii oferta date conform carora arborele de cafea ajunge prima data in Columbia la sfarsitul secolului al XVII-lea adus din Europa de catre iezuiti. In secolul al XVIII-lea apar primele atestari documentare referitoare la cultivarea cafelei in lunca raului Orinoco. Perioada de maxima inflorire a comertului cu cafea se desfasoara in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cand Columbia devine principalul furnizor de cafea al Statelor Unite. Evolutia calitativa si cantitativa a cafelei columbiene a urmat de atunci o panta ascendenta astfel ca in 2011, Columbia ocupa locul trei in clasamentul principalilor producatori de cafea dupa Brazilia si Vietnam.

Particularitati_Columbia

Despre cafeaua columbiana trebuie sa stiti ca este majoritar importata de SUA, Germania, Franta si Italia – aceste patru tari utilizand-o cel mai des in amestecurile pentru espresso sau in varianta pura, de origine. Cele mai apreciate cafele columbiene sunt asa numitele cafele de ferma, care provin de la producatorii mici ce isi au plantatiile in axa columbiana de plantare a cafelei ce contine urmatoarele regiuni: Popayan Cauca, Huila San Augustin, Antioquia, Medellin, Quindio, Armenia, Santander, Bucaramanga, Magdelena Sierra Nevada si Nariño. Dintre toate regiunile columbiene de cultivare a cafelei, cea mai populara este Medellin iar varietatile de Arabica cele mai raspandinte sunt Bourbon si Caturra. Particularitatea cafelei columbiene consta in marimea boabelor de cafea (boabe mari) in omogenitatea sau echilibrul perfect intre aciditate, aroma, corp si dulceata. Cafeaua de origine din Columbia este o cafea cu note finale de ciocolata si cacao, o cafea densa, plina, ce poate fi preparata la ibric sau espressor cu sanse egale de a obtine rezultate excelente. Chiar daca este o cafea 100% Arabica, extractia la espressor are o crema densa ce face din cafeaua columbiana o baza perfecta si pentru cappuccino.

3 Comments

Filed under Cafea și tehnici de preparare

Cum sa alegem cea mai buna cafea?

Preferinta pentru espresso, cafeaua la ibric, la filtru, moka sau la presa franceza este una care tine de obisnuinta, de stil, de personalitatea fiecaruia. Preferinta pentru o anumita cafea, pentru un anumit brand, tine de gustul cu care ne-am obisnuit sau de foarte multe ori tine de starea pe carea am avut-o prima data cand am gustat respectiva cafea. Evolutia este tipica speciei umane, sta in materialul nostru genetic sa evoluam de-a lungul existentei noastre efemere ca si varsta, ca si intelect, ca si gusturi si preferinte, ca si spirit. Iata de ce si in materie de preferinte pentru cafea este necesar ca la un anumit moment dat sa ne rafinam gusturile si sa fim dispusi sa invatam lucruri noi spre binele si fericirea noastra. Fericirea se afla in lucrurile marunte! Iata o zicala de care ne ciocnim la fiecare pas. Si chiar asa este, fericirea se gaseste in lucrurile mici, in detalii carora de multe ori nu le acordam nicio importanta, in nuante, in griuri, in luminile difuze, intr-un cuvant, in miile de gesturi, fapte, ganduri si ritualuri cotidiene.

ceasca_Cafea

Pentru cafegii, cafeaua este in mod clar o obisnuita cotidianta si unul dintre aceste lucruri marunte din care este musai sa gasim fericirea. Iata de ce, spre fericirea noastra, este bine sa ne informam, sa degustam si sa experimentam diferitele tipuri de cafea si moduri de preparare a acesteia pentru a ne da seama ce ne place, ce nu ne place si din ce cauza avem respectivele preferinte. Cafeaua, ca oricare alt aliment sau produs de rasfat pentru trupul si spiritul nostru, trebuie aleasa, selectata si preparata astfel incat sa ne putem bucura in totalitate de particularitatile sale de gust, aroma si savoare si de proprietatile sale benefice organismului uman.

Photo_Cafegii_colaj12

Din acest motiv trebuie sa abandonati preconceptia firmei, a brandului, si sa va lasati ghidati in alegerea cafelei perfecte dupa simturile voastre, dupa gustul personal si dupa povestea fiecarei cafele. O cafea nu este buna pentru ca se cheama intr-un anumit fel, pentru ca are un anumit ambalaj frumos colorat sau beneficiaza de un spot publicitar impecabil la TV ( a nu se intelege ca opinia noastra este ca nicio cafea de brand nu este buna ).

O cafea este 100% Arabica sau combina in diferite proportii boabe de Arabica si Robusta, are o aciditate pronuntata sau medie, este mai amara sau mai putin amara, este prajita mediu sau intens, are o aroma de nuci, ciocolata sau citrice, este mai aspra sau mai suava in functie de soi si de regiunea in care este cultivata (in functie de origine). Acestea sunt particularitatile pe baza carora trebuie sa selectati tipul de cafea care va place cel mai mult. O cafea buna iese impecabil atat la ibric cat si la filtru, espressor, moka sau presa franceza.

Ferma_cafea

Cautati in fiecare cafea povestea din spatele cestii. Exista sute de maini si mii de ore de munca ce sustin aroma si savoarea bauturii magice din ceasca. Familii de fermieri din tata in fiu din Brazilia, Columbia, Indonezia sau Etiopia au plantat, ingrijit si cules roadele plantei de cafea. Tot ei au decojit mecanic fructele, dand la iveala boabele verzi care au fost spalate si uscate bine inainte de a fi depozitate in saci si trimise catre prajitorii industriali sau micii prajitori.

Prajirea_Cafelei

Pe umerii prajitorilor apasa cea mai mare responsabilitate vizavi de produsul din ceasca noastra, ei sunt cei care prin tehnica de prajire si combinarea si controlul aromelor, pun in valoare sau compromit munca tuturor celorlalti implicati in acest proces titanic ce are drept scop final fericirea noastra si rasfatul cotidian. Ascultati povestile si increde-ti-va in cei care le cunosc si sunt dispusi sa vi le impartaseasca si voua. Daca intr-adevar este una dintre micile placeri ale vietii, aducatoare de fericire si voie buna, cafeauna merita sa fie degustata si savurata de fiecare dintre noi cu constiinta faptului realizat impecabil si cu recunostinta fata de natura si fata de ceilalti actori implicati in desavarsirea magiei din ceasca diminetilor noastre.

Leave a comment

Filed under Cafea și tehnici de preparare

Model de business: prima cafenea din Londra

Daca fiecare dintre noi am fi trait in Londra secolului al XVII-lea si am fi fost barbati, cu siguranta am fi vizitat macar o data faimoasa cafenea a lui Pasqua Rosee. Cafeneaua ce purta numele patronului sau, Pasqua Rosee’s Head, este prima cafenea din Londra. Aceasta era situata in apropierea Catedralei St. Paul pe St. Michael’s Alley, iar povestea ei si a celui care i-a fost creator este mai mult decat interesanta.

Afis_Cafea_1652_Cafegiicupedigree Pasqua Rosee, nascut in Ragusa, Sicilia, a venit la Londra in calitate de servitor al lui Sir Daniel Edward comerciant de produse turcesti si membru al Companiei Levantului.  Rosee si viitorul sau stapan s-au intalnit prima data in Smyrna Otomana (denumirea Turciei de astazi). Anii petrecuti in Smyrna si in zona Mediteranei in general l-au invatat pe viitorul patron de cafenea tot ce trebuia sa stie un cafegiu despre prepararea cafelei si bunul mers al pravaliilor si cafenelelor. Inspirat probabil din deja instituita traditie a prepararii si consumarii cafelei din Imperiul Otoman, Rosee creaza in 1652 primul anunt publicitar pentru cafea in care  preaslaveste calitatile acestei bauturi cu puteri miraculoase, recomandata ca leac pentru o multitudine de boli si betesuguri. Cafeaua contribuie, conform anuntului din 1652, la o mai buna digestie, fiind astfel recomandata atat dimineata cat si dupa masa de pranz. Guta, spleenul, infectiile si raceala plamanilor sunt doar cateva afectiuni extrem de variate pe care aceasta bautura provenita din boabele micutului arbust crescut in Deserturile Arabiei le poate ameliora.

La putin timp dupa deschiderea pravaliei, Rosee a inceput sa vanda peste 600 de cafele pe zi astfel incat deschiderea unor localuri similare a devenit inperioasa la Londra. Cafenelele atrageau domni din toate paturile sociale si devenisera cel mai popular loc pentru cei dornici sa bea o cafea, sa discute politica, sa se puna la punct cu mondenitatile sau sa scrie.

In 1663 la 10 ani de la deschiderea cafenelei lui Rose existau 82 de astfel de localuri in Londra, iar in 1675, 1000 de cafenele se nascusera din cenusa Marelui Incendiu. Aceasta crestere fulminanta a numarului cafenelelor cat si caracterul restrictiv pe care il aveau fata de femei, indiferent de rangul sau varsta acestora, va genera in Londra un scandal pe acest subiect in 1674 cand este inaintata Camerei Comunelor Petitia Femeilor Impotriva Cafelei (Woman’s Petition Against Coffee). Petitia la fel de nastrusnic redactata pentru un ochi din post-modernitate ca si anuntul lui Rosee, considera cafeaua responsabila pentru starea de lenevie si indolenta a sotilor, care preferau sa isi petreaca timpul facand politica in aceste localuri, decat acasa cu sotiile. Cafenea_Londra_1660

Timpul a dat pana la urma dreptate afisului lui Rosee. Beneficiile cafelei sunt acum recunoscute de toata lumea, iar incepand cu secolul al XIX-lea femeile ajung incet, incet sa aiba acces in cafenelele europene, astfel ca in secolul al XX-lea vor deveni chiar clientela predominanta a acestora.

Sursa:  Nick Enoch, ”It makes the heart lightsome, cures wind… and prevents mis-carryings’: Coffee house advert from 1650’s London praises the ‘grain that groweth only in the deserts of Arabia’” in Mail Online, 12 Iulie 2012. (http://www.dailymail.co.uk/news/article-2175231/Coffee-house-advert-1650s-London-praises-grain-groweth-deserts-Arabia.html)

Leave a comment

Filed under De citit la o cafea, Dolce vita

Cum au aparut cafeaua si cafenelele?

     Prima cafenea este deschisa in 1457 la Constantinopole (Istanbul) in timpul domniei Sultanului Mehmed al II-lea Cuceritorul,  urmata de inca doua in 1555 deschise prin firmanul  Sultanului Suleiman Magnificul. Chiar daca Ulema (adunarea celor specializati in legea si teologia Islamica) compara cafeaua cu efectul pe care il au spiritele rele asupra omului, cafenelele devin atat de populare in Imperiul Otoman, incat in secolul al XVII-lea istoricul Ibrahim Pacevi spunea despre ele ca sunt locuri frecventate de „ domni iluminati, dependenti de dezbateri si amuzament. Acestia se puteau reuni in grupuri de 20-30 de persoane in fiecare cafenea. Unii citeau carti, altii discutau despre legi sau despre bunele maniere in timp ce altii jucau diferite jocuri la moda in imperiu. Existau printre clientii cafenelelor si artisti care isi aduceau noile creatii si initiau dezbateri despre arta si cultura.”

Ottoman_Coffee_House_Cafegiicupedigree

       Scribii sultanului (Kalemiyye) au fost primii care aveau dreptul de a detine si administra o astfel de cafenea. Cafeaua la ibric se prepara in cafenele dupa ritualurile si traditiile stravechi de preparare, initiate in haremurile si la curtile despotilor orientali. Pana in ziua de astazi soiul de cafea din care turcii prepara kahve (cafeaua turceasca) este unul specific acelei regiuni georgrafice.  Boabele erau macinate extrem de fin, ibricele erau din alama, aveau diferite dimensiuni si asigurau prepararea si pastrarea cafelei la temperaturi optime. Zaharul, caimacul si baclavaua sau rahatul faceau parte din arsenalul complementar de servire a acestei bauturi.

Amedeo_Preziosi_Ottoman-Cafe

      Cafeaua la ibric sau cafeaua turceasca s-a raspandit la jumatatea secolului al XVII-lea si in Europa. Vestul a adoptat varianta cafenelelor, primele deschise fiind la Venetia si la Viena. Popoarele aflate sub dominatia otomana isi incadreaza ritualul de preparare a cafelei in propriile traditii, astfel ca in varianta la ibric, degustarea cafelei devine parte din ritualurile cotidiene ale boierilor din Moldova si Tara Romaneasca si din celelalte regiuni din Balcani aflate sub stapanire otomana.

2 Comments

Filed under Cafea și tehnici de preparare, Dolce vita