Tag Archives: istoria cafelei

Moka Express – inceputurile culturii moderne a cafelei

Desi modernul si tot ce e in voga sunt astazi cautate atunci cand vine vorba despre achizitii menite sa ne asigure cafeaua de zi cu zi, Moka makerul ramane in continuare una dintre modalitatile preferate de preparare a cafelei pentru cafegii cunoscatori. Aparut in 1933 in Italia si produs pentru prima data la scara industriala de catre compania Bialetti, vasul pentru prepararea cafelei tip Moka este, prin morfologia sa dar si prin calitatea produsului finit pecare il aduce in fiecare dimineata in ceasca a milioane de Europeni si Sud americani in special, un simbol al epocii moderne a cafelei, reprezentat si prezentat cu mandrie in marile muzee de design si arta industriala din intreaga lume.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

                Cafeaua preparata la Moka pastreaza calitati de gust si aroma impecabile si ramane una dintre metodele favorite de preparare a cafelei acasa. De altfel istoria crearii si promovarii pe piata a acestui produs este strans legata de modernitate si de trecerea de la consumul decafea in cafenele specializate, tipica secolului al XIX-lea, la consumul alternativ de cafea si in intimitatea caminului, la micul dejun sau dupa-amiaza alaturide o carte buna.

                Alfonso Bialetti ca si Luigi Lavazza este unul dintre antreprenorii de succes ai Italiei interbelice. In momentul incare incepe productia lui Moka Express, in 1933, economia Italiei nu inregistrase progrese extraordinare. Intr-o perioada culminanta a revolutiei industriale, in care industria de prelucrare a metalelor era un must in ceea ce priveste o economie de succes, Bialetti vine cu o idee inovatoare si propune crearea unui cuplu ce se va dovedi de succes: aluminiu si cafea. Masinile Moka Express sunt confentionate din aluminiu, au un design unic si inconfundabil  si inregistreaza inca un succes nebun in lumea cafegiilor. In Italia astazi 9 din 10 case detin o masina Moka Express.

BialettiDupa pantentarea si punerea in vanzare a noilor sale masini de preparat cafea, fabrica Bialetti adauga in 1953, cand incepe productia in masa acestora , mascota realizata de Paolo Campani, care este de fapt caricatura a fiului lui Alfonso, Renato. Micile bijuterii ce prepara cafea se gasesc si astazi in comert si se diferentiaza de reproducerile si imitatiile ce le-au precedat creatia prin mica mascota reprezentandu-l pe bonomul domn mustacios in costumul sau chic cu pantaloni dungati si frac. Concomitent cu trecerea la productia de masa, strategia de marketing a lui Moka Express se modifica, apar in paralel cu afisele publicitare, primele spoturi publicitare televizate.

       O data cu introducerea pe piata a lui Moka Express, incepe practic ceea ce cunoastem astazi sub denumirea de cultura italiana a cafelei. Desi espressoarele devin din ce in ce mai populare pe piata din Romania din ratiuni de profit, trebuie sa stiti in calitate de cafegii cu pedigree ca adevarata cultura italiana a cafelei incepe in egala masura acasa, nu numai in barurile si cafenelele unde barista experimentati prepara espresso-uri la parametri optimi si dau reprezentatii cu adevarat splendide de Latte Art.  Moka Express este in continuare modalitatea preferata de preparare a cafelei in casele italiene si constat cu surprindere si bucurie faptul ca si piata din Romania devine deschisa vizavi de acest produs. Daca la nivel de cafenele- baruri, deci in lumea de afara, e foarte agreabil sa te bucuri si delectezi cu spectacolul prepararii  unui espresso sau cappuccino la un espressor manual profesional, in intimitatea propriei case nimic nu este comparabil cu savoarea unei cesti de cafea preparata la batranul Moka.

Advertisements

Leave a comment

Filed under Cafea și tehnici de preparare

Cum preparam cafeaua dupa reteta clasica italiana?

 

Chiar daca sunt inventatorii espressor-ului si implicit cei mai vechi consumatori de espresso, italienii prepara cel mai des in propriile case cafea dupa reteta veche ce utilizeaza aparatul Moka. Acest aparat, ca si espressorul este o inventie italiana si are la baza aceleasi principii de functionare ca primele espressoare aparute la inceputul secolululi trecut. Apa transformata cu ajutorul focului in abur trece prin sita ce contine cafea iar in partea de sus a aparatului se obtine bautura magica pe care atatia dintre noi o iubim. Noi am incercat sa preparam cafeaua dupa reteta traditionala si ne-am descurcat foarte bine. Trebuie sa recunoastem totusi ca am utilizat atat aparate cat si cafea de cea mai buna calitate. Ceea ce va dorim si voua daca vreti sa va bucurati zilnic de cea mai buna cafea.  Iata in cativa pasi simpli cum am preparat noi o cafea italiana:

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

De ce avem nevoie? In primul rand de un aparat Moka – al nostru este un Bialetti pentru o singura portie de cafea. Apoi de cafea de cea mai buna calitate, 100% Arabica. Noi am ales cafea proaspat prajita Columbia Supremo de la Papa Jacques. Este o cafea de origine, delicate si cu o aroma particulara.

Un alt secret important este sa rasniti boabele exact inainte de prepararea bauturii. Pentru aceasta aveti nevoie de o rasnita musai cu cutite conice din ceramic. Varianta cea mai buna pentru noi a fost rasnita manuala Hario Skerton, cu care am obtinut un macinis indeajuns de fin si uniform.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Dupa rasnirea cafelei, umplerea aparatului cu apa in compartimentul de jos si punerea pe foc, este nevoie intr-adevar de putina rabdare pana masina atinge temperatura si presiunea necesare…Cand acest lucru se intampla, se produce minunea…

445

…iar rezultatul final a fost unul cu adevarat deosebit: o cafea cu o usoara aroma de ciocolata amaruie, densa, moderat de tare si care ne-a facut ziua mai buna!

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

4 Comments

Filed under Cafea și tehnici de preparare

Cafeaua in picturile orientalistilor europeni – partea a II-a

Secolul al XIX-lea este secolul modernizarii, aparitiei noilor ideologii si curente de gandire ce au marcat istoria si traditia filozofica a civilizatiei Occidentale pentru cel putin un secol. Si in Orient lucrurile se schimba, chiar daca dupa alt ritm decat ritmul alert si brutal impus de Vest. Aceasta schimbare care are loc se poate observa si in picturile orientalistilor. Daca in secolele trecute decorurile erau sumbre si de obicei reprezentau un colt imaginat de harem, in secolul al XIX-lea lucrurile se schimba.

Khadija_Herman_Katsch1

Pe langa scenele de harem si portretele demnitarilor otomani, pictori precum Herman Katsch, Frederick Goodall si Amedeo Preziosi incep sa puna mai mult accent pe simbolistica decorului, utilizeaza in tablouri culori vii, luminoase, depasesc spatiul de obicei interzis al haremului din palatul sultanului, realizeaza compozitii cu personaje multiple servind cafea in decoruri naturale: in parcuri, in gradini, pe terase. Cafeaua este secondata pentru prima data de un decor dedicat in totalitate ei, acela al cafenelelor, unde pe langa traditionala ceasca de cafea la ibric si la fel de traditionala narghilea se jucau table, sah, carti sau se discuta in mod liber despre cultura si politica.

the-nubian-coffee-boy_Frederick_Goodall19th century

Khadija sau Fata Tunisiana Aducand Cafea pictat de Herman Katsch si Baiatul Nubian si Cafeaua al lui Frederick Goodall sunt doua tablouri edificatoare pentru felul in care cromatica si tehnica se schimba la pictorii orientalisti ce compun in cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

Daca la cei doi pictori mentionati mai sus imbunatatirile tin de cromatica si tehnica, Amedeo Preziosi care poate fi de altfel considerat ultimul orientalist in voga al secolului al XIX-lea nu exceleaza la tehnica in schimb da dovada de o buna cunoastere a compozitiei si cromaticii. Tablourile sale infatisand cafenelele din Istanbul abunda in culori luminoase si contrastante, in fizionomii diferite, transmitand privitorului exact starea pe care creatorul a avut-o in momentul inspiratiei.  Tehnica pictorului aduce destul de mult cu viitoarele carti postale si vederi, ceea ce si face de altfel lucrarile sale atat de atragatoare pentru admiratorii Constantinopolului si ai traditiei si civilizatiei orientale.

Amedeo_Preziosi__Istanbul_Cafe_Cafegii_cu_Pedigree

Leave a comment

Filed under De citit la o cafea, Dolce vita

Cafeaua in picturile orientalistilor europeni – partea I

Orientalismul inseamna astazi o paleta larga de traditii, obiceiuri, concepte culturale si religioase, ideai si imagini preluate du cultura si civilizatia Vestica din Orient.

haussard-jean-baptiste-turkish-girl-having-coffee-on-the-sofa-18th-century

Cafeaua este, prin originile plantei, prin traditia de preparare si prin cultura asociata un element solid al orientalismului care a fost preluat de catre cultura, arta si traditiile civilizatiei vestice fiind adaptat ansamblului unitar constituit de aceasta. Cafeaua ca simbolistica si element-cheie al orientalismului se poate cel mai bine remarca in picturile realizate intre secolele al XVIII-lea si al  XX-lea de catre pictorii europeni orientalisti. De la Jean Baptiste van Mour, trecand prin Eugene Delacroix si intreaga pleiada de orientalisti francezi si terminand cu Amedeo Preziosi si ale sale reprezentari ale orientalismului otoman dar si dambovitean, cafeaua este prezenta ca piesa centrala sau ca piesa decorativa intr-un numar vast de picturi.

Jean_Baptiste_Van_Mour_Coffee_Vendor

Cele mai vechi doua picturi ale orientalistilor europeni ce prezinta scene explicite referitoare la  traditia servirii cafelei in orient sunt Turcoaica band cafea pe canapea si Vanzatorul ambulant de cafea, ambele realizate de Van Mour si litografiate ulterior delitograful francez Jean-Baptiste Haussard.

Sub influenta si farmecul exercitat de orientalismul francez inclusiv doamna de Pompadour, celebra curtezana a lui Ludovic al XV-lea a acceptat sa pozeze intr-un tablou de-al lui Charles Andre van Loo intitulat Sultana. In acest tablou contesa este infatisata intr-un cadru oriental, invvesmantata intr-un costum traditional otoman si acceptand o ceasca cu cafea aburinda din mainile unei slujnice negrese.

O data cu secolul al XIX-lea tablourile orientalistilor europeni devin mai luminoase, cadrele intunecate si mai mult simbolice sunt inlocuite de terase, gradini dar si cafenele in care obiceiul oriental al prepararii si degustarii cafelei este infatisat in detaliu si cu mai multa expresivitate.

charles_van_loo_madame_de_pompadour_1747

Leave a comment

Filed under De citit la o cafea, Dolce vita

Cappuccino, fratele mai mic si mai cremos al espresso-ului

Despre cappuccino, asa cum il cunoastem si savuram astazi, nu putem vorbi decat dupa aparitia espressorului si implicit a espresso-ului. Textura spumei de lapte, baza de cafea utilizata, presiunea necesara spumarii sunt toate elemente care depind de performatele espressorului.

Etimologic, cappuccino este forma diminutivala a italianului cappuccio care inseamna gluca sau acoperamant pentru cap. Numele bauturii are legatura nu cu obiectul desemnat in sine ci cu nuanta de cafeniu a robelor si glugilor purtate de calugarii din Ordinul Capucinilor. Desi inca incepand din secolul al XVII-lea europenii incep sa cocheteze cu ideea de a pune lapte fierbinte in cafea -imprumutand practic reteta de la traditia servirii ceaiului negru cu lapte – cappuccino asa cum il cunoastem astazi este preparat abia o data cu aparitia primelor espressoare cu pistoane si apoi cu pompa. Gaggia este firma care patenteaza si lanseaza primul model de espressor cu pistoane ce poate prepara espresso cu cream cat si spuma de lapte pentru cappuccino.

capucin-monks-in-a-medieval-cloister

Asa cum in materie de espresso exista cei 5M, considerati esentiali, si in cazul cappuccino-ului exista cei 5L: Latte (laptele), Lattiera (recipientul in care se spumeaza), Lancia (steamerul sau panarello-ul cu care se realizeaza spumarea), Lavorazione (Procesul de preparare, indemanarea utilizatorului), Latte Art (desenele creative ce pot fi realizate prin combinarea spumei de lapte cu cafeaua).

Laptele este recomandat sa fie cat mai rece, cu continut de grasime mai mare de 3%, proaspat si bineinteles cat mai natural.

Lattiera – recipientul in care este turnat laptele inainte de a incepe spumarea este indicat sa fie fabricat in proportie de 60% din inox deoarece inoxul are capacitatea de a asigura un transfer optim de caldura esential pentru texturarea laptelui.

Steamerul  este o componenta esentiala a espressorului. Pentru a obtine o spuma de calitate este foarte importnat ca steamerul sa fie in totalitate metalic, din inox. De asemenea un steamer compact este de preferat unuia format din componente detasabile. Cu cat exista mai multe orificii de erogare a aburului cu atat calitatea si uniformitatea spumei este mai buna.

pour

Priceperea utilizatorului sau procesul propriu-zis de spumare (lavorazione) este a patra componenta esentiala a prepararii cappuccino-ului.  Pentru a putea realiza o textura uniforma si o calitate optima a bauturii finale este nevoie de exercitiu si sa stapaniti foarte bine miscarile. Temperatura de spumare poate fi de asemenea cunoscuta in lipsa termomentrului prin contactul mainii utilizatorului cu recipientul in care se toarna laptele. Pozitia latierei si a duzei este de asemenrea importanta si tot utilizatorul este cel care trebuie sa o stapaneasca prin exercitiu. Procedurile ulterioare spumarii – de curatare a aparatului si a sitemului de spumare in special – asigura de asemenea calitatea spumei in viitor.

Latte Art – reprezinta pasul final in stapanirea artei prepararii cappuccinoului si se refera la procesul creativ de decorare a bauturii finale. Prin turnarea laptelui cald si a spumei peste cafea se pot obtine o serie de desene. De asemenea Latte Art utilizeaza pentru decorul bauturii ciocolata lichida, pudra de cacao sau scortisoara.

Leave a comment

Filed under Cafea și tehnici de preparare

Cafeaua columbiana – o cafea pentru cafegii cu stil

Cafeaua de origine din Columbia este considerata de multi cunoscatori parte a “sfintei treimi a cafelelor” alaturi de cafeaua din Kenya si cea din Etiopia. Multa vreme cafeaua columbiana a fost considerata sinonimul perfect pentru cea mai buna cafea. Iata de ce, datorita particularitatii sale de aroma si corpozitate dar si datorita istoriei sosirii plantei de Coffea Arabica in Columbia, cafeaua columbiana merita un articol pe blogul nostru.

Colombian Coffee

Istoricii oferta date conform carora arborele de cafea ajunge prima data in Columbia la sfarsitul secolului al XVII-lea adus din Europa de catre iezuiti. In secolul al XVIII-lea apar primele atestari documentare referitoare la cultivarea cafelei in lunca raului Orinoco. Perioada de maxima inflorire a comertului cu cafea se desfasoara in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cand Columbia devine principalul furnizor de cafea al Statelor Unite. Evolutia calitativa si cantitativa a cafelei columbiene a urmat de atunci o panta ascendenta astfel ca in 2011, Columbia ocupa locul trei in clasamentul principalilor producatori de cafea dupa Brazilia si Vietnam.

Particularitati_Columbia

Despre cafeaua columbiana trebuie sa stiti ca este majoritar importata de SUA, Germania, Franta si Italia – aceste patru tari utilizand-o cel mai des in amestecurile pentru espresso sau in varianta pura, de origine. Cele mai apreciate cafele columbiene sunt asa numitele cafele de ferma, care provin de la producatorii mici ce isi au plantatiile in axa columbiana de plantare a cafelei ce contine urmatoarele regiuni: Popayan Cauca, Huila San Augustin, Antioquia, Medellin, Quindio, Armenia, Santander, Bucaramanga, Magdelena Sierra Nevada si Nariño. Dintre toate regiunile columbiene de cultivare a cafelei, cea mai populara este Medellin iar varietatile de Arabica cele mai raspandinte sunt Bourbon si Caturra. Particularitatea cafelei columbiene consta in marimea boabelor de cafea (boabe mari) in omogenitatea sau echilibrul perfect intre aciditate, aroma, corp si dulceata. Cafeaua de origine din Columbia este o cafea cu note finale de ciocolata si cacao, o cafea densa, plina, ce poate fi preparata la ibric sau espressor cu sanse egale de a obtine rezultate excelente. Chiar daca este o cafea 100% Arabica, extractia la espressor are o crema densa ce face din cafeaua columbiana o baza perfecta si pentru cappuccino.

3 Comments

Filed under Cafea și tehnici de preparare

Scurt istoric al cafegiilor si cafenelelor din Bucurestiul de alta data

Cafenelele ajung in Bucurestiul secolului al XVII-lea tot pe filiera turceasca ca si cafeaua.  Originea cuvantului vine de la Kahve-Hane din limba turca, adica loc in care se bea cafea preparata dupa metoda orientala, se fuma si se jucau table, sah si alte jocuri populare in Imperiul Otoman. Primul proprietar de cafenea din Bucuresti este, bineinteles, tot un supus al sultanului, fost soldat in garda palatului Top Kapi de la Constantinopole. Numele sau era Kara Hamie, iar cafeneaua sa, atestata documentar in anul 1667 se afla in plin centru al Bucurestilor, in apropierea Hanului Serban Voda, pe locul in care astazi se afla palatul Bancii Nationale a Romaniei. Dupa moartea cafegiului Kara Hamie, cafeneaua sa ajunge tot in proprietatea unui turc, Kavaz pasa care o cumpara de la Imperiul Otoman.

piata_sf_anton_centrul_bucurestiului

Cu timpul apar si cafegii autohtoni: Gheorghe la 1734, Oprea la 1741 si Stanciu la 1746. La Inceputul secolului al XIX-lea proprietarii de cafenele si negustorii de cafea sunt deja constitutiti intr-o breasla in toata regula, Breasla Cafegiilor, care conform listei Divanului din 1812, cotiza cu 850 de taleri anual la vistieria curtii.

terasa_otetelesanu1

Alaturi de turci si armeni care vin cu traditia prajirii si prepararii cafelei, romanii deprind si ei acest obicei, iar in cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea si in perioada interbelica cele mai populare devin cafenelele moderne, create dupa moda occidentala si patronate de francezi (fratii Jacques si Henry Labes), italieni (Fieschi si faimosul Frascatti) sau polonezi (Filakowski).

Casa_capsa_1900

Merita de asemenea mentionate  si Terasa Otetelesanu si mai ales Casa Capsa ambele patronate de romani si frecventate de elita culturala si artistica din Bucurestiul interbelic.

Leave a comment

Filed under De citit la o cafea, Dolce vita

Cafea – un cuvant cu origini misterioase

               Ca orice cuvant nou intrat in vocabular, si care intre timp a dobandit vechime, cuvantul cafea are un parcurs interesant din punct de vedere etimologic, nu atat in limba romana, unde a intrat cu un sens aproape identic cu cel  folosit astazi, dar mai ales in limbile poapoarelor care au intrat primele in contact cu aceasta bautura magica numita generic cafea.

Baca_Cafea_cafegii

                Astazi, originea cuvantului cafea este oarecum obscura. Nu se stie precis daca provine de la numele provinciei Kaffa, din Etiopia – considerata locul de origine al arborelui de cafea – sau de la regiunea Mocha, din Yemen, unde planta a ajuns prima data pe calea apei, imediat dupa descoperirea acesteia.

                Primul termen care s-a referit la bautura cafea, este cuvantul arab qahwah, cu intelesul de stimulent, putere, vigoare. Acesta era insa un termen ce se folosea si pentru denumirea vinului, licoare prohibita de traditia islamica. Astfel, ca derivat de la qahwah, apare qahhwat, cu intelesul de vinul boabei. Inca de la inceput, termenul nu se referea la planta in sine, la arborele de cafea, ci direct la licoarea provenita prin infuzia frunzelor acesteia. Mai departe cuvantul migreaza in limba turca, si devine kahve, prin pronuntie in dialect.

Cofee_Cafegiicupedigree

                In limbile europene, cafeaua pare sa fi intrat atat in pronuntia arabica, cat si cea turceasca. Intrarea se realizeaza initial in limba italiana, datorita comertului infloritor al Venetiei cu Orientul. In italiana h-ul devine ff, iar aceasta pronuntie si scriere se raspandeste si in celelalte limbi europene.  In limbile de origine anglo-saxona sau germanica, se mai produce o diferentiere: a-ul se transforma in o. De aici, diferentele dintre coffee si caffe. Din aceasta cauza, se considera ca pronuntia latina a cuvantului, cea cu a, este mult mai apropiata de cuvantul originar.

                In limba romana, cuvantul apre pe filiera turceasca, cu sensul cunoscut si astazi, desemnand baututa preparata din boabele arborelui de cafea. O denumire iesita astazi din uz pentru cafea era aceea de lupin care ajunge in limba romana pe filiera franceza si isi are originea in denumirea latina a speciei de plante din care face parte arborele de cafea.

2 Comments

Filed under Cafea și tehnici de preparare, Dolce vita

Istoria cafenelelor in Europa – Partea a II-a

Incepand cu secolul al XX-lea, primele semne ale modernitatii transpar  in cultura prepararii cafelei cat si in semnificatia sociala a consumului acestei bauturi. In momentul in care inginerul milanez Pavoni patenteaza primul model de espressor ce urmeaza sa fie produs in serie intr-o fabrica, conceptual de cafea isi incepe transformarea.

Espressor_Traditional_La_Pavoni

Cu ajutorul unei pompe verticale de apa, prima masina de preparat cafea foloseste presiunea aburului pentru a realiza o extractie rapida, concentrata, cu o cremozitate specifica. Initial aceste masini sunt utilizate de barista numai in cafenelele si barurile italiene, iar espresso – noul tip de cafea- nu va putea fi reprodus acasa pana in anii ’80 cand apar primele espressoare de dimensiuni reduse. Cafeneaua ca spatiu public de dezbatere isi pierde din forta si din raspandire. In Italia, espresso devine bautura preferata a birocratilor si muncitorilor, care dimineata in drum spre locul de munca se opresc pentru cateva minute ca sa bea cescuta mica cu cafea cremoasa si tare care urma sa le dea energie pentru intreaga zi.

Sub noua ei forma cafeaua migreaza din Italia in Anglia unde in 1952 se deschide la Londra in Soho primul bar care foloseste pentru prepararea espresso-ului noul model de espressor Gaggia pantentat in 1948 in Italia.
Espresso_bar_Anglia_Cafegiicupedigree  O data cu aparitia si propagarea noii mode a consumului de espresso, prajitorii de cafea si amestecurile de cafea devin o componenta esentiala a culturii cafelei. Amestecul pentru espresso devine o adevarat arta de prajire si selectionare a soiurilor si originilor de cafea utilizate. Daca pana atunci majoritatea prajitorilor mergeau pe ideea cafelei de origine pe care o prajeau in functie de particularitatile de gust locale, acum cafeaua pentru espresso devine un concept in sine care se supune exigentelor de prepararea stabilite de barista italieni. O data cu cresterea numarului de prajitori in paralel cu industrializarea, in Italia consumul de cafea devine unul de masa si astfel apar in anii ’70 primii prajitori industriali: Lavazza, Illy, Segafredo, Kimbo. Acestia se adreseaza atat consumatorului final, care in Italia isi prepara cafeaua Moka, cat si barurilor unde se prepara espresso-ul profesional.

Comunitatea italiana din Statele Unite este cea care, urmand traditia de acasa aduce pentru prima data espresso-ul peste ocean. Aici espresso se bea in pizzeriile si restaurantele italienesti din cartierele dominate de emigrantii italieni. Initial bautura nu se pliaza pe gusturile societatii cosmopolite din SUA, astfel incat la sfarsitul anilor ’70 ia fiinta in Seattle lantul cel mai popular de cafenele, Starbucks. Daca in Italia un espresso avea 20 de ml, in Anglia ajungea la 30 ml, Starbucks pune eticheta Americana acestei bauturi, crescand foarte mult cantitatea de apa, diminuand taria si eliminand crema. Astfel se naste Americano, espresso-ul peste care se adauga apa fierbinte, o bautura diluata, ce poate fi consumata pe o perioada indelungata de timp datorita cantitatii de apa sporite. Tot Satrbucks dezvolta conceptual cafelei To Go care va insemna lovitura finala data culturii cafenelelor asa cum era ea cunoscuta pana in secolul al XX-lea.Primul_Starbucks_seattle

Salvarea a venit tot din partea post-modernitatii si a societatii globalizate, care combinand in fapt in micro-comunitati cea mai mare parte a curentelor socio-culturale anterioare ei, a reinviat traditia si cultura cafenelelor si a cafelei, asa cum aceasta s-a nascut in spatiul European. Noile comunitati de cafegii care isi desfasoara si impartasesc pasiunea pentru cafea fie in spatiul online fie in coffee shop-uri si coffee house-uri, au inglobat traditia cafelei prajite si selectionate dupa vechile retete orientale cu elemente de modernitate, adaptandu-se cerintelor consumatorului local. Astfel, noii cafegii pot fi consumatori de cafea la ibric sau la espressor professional pentru acasa, dar au in comun pasiunea pentru cafeaua de calitate, pentru degustarea si savurarea unei cafele cu aroma, aciditate si corpozitate particulare, pentru dezbaterea pe tema prepararii cafelei si a traditiilor diferite ale consumarii acestei cafele. Cafegii post-moderni au inceput sa isi insuseasca priceperea si cunsotintele vechilor cafegii din secolul al XVIII-lea si al mai noilor barista de la inceputul secolului al XX-lea, avand posibilitatea de a prepara ireprosabil in propria casa si cu ajutorul ustensilelor speciale o cafea la ibric sau un espresso asa cum se preparau o data in cafenele.

espresso-shot-thick-crema

In societatea post-moderna dominata de consumerism si de divizari din ce in ce mai accentuate, micro-comunitatile de cafegii reinvie, asadar, spiritual cafenelelor de alta data in propriul spatiu, alaturi de prieteni si apropiati, preluand din modernitate si post-modernitate elementele esentiale si durabile, cu potential de a consolidata si de a face sa dainuiasca traditia cafelei in Europa.

Leave a comment

Filed under De citit la o cafea, Dolce vita

Model de business: prima cafenea din Londra

Daca fiecare dintre noi am fi trait in Londra secolului al XVII-lea si am fi fost barbati, cu siguranta am fi vizitat macar o data faimoasa cafenea a lui Pasqua Rosee. Cafeneaua ce purta numele patronului sau, Pasqua Rosee’s Head, este prima cafenea din Londra. Aceasta era situata in apropierea Catedralei St. Paul pe St. Michael’s Alley, iar povestea ei si a celui care i-a fost creator este mai mult decat interesanta.

Afis_Cafea_1652_Cafegiicupedigree Pasqua Rosee, nascut in Ragusa, Sicilia, a venit la Londra in calitate de servitor al lui Sir Daniel Edward comerciant de produse turcesti si membru al Companiei Levantului.  Rosee si viitorul sau stapan s-au intalnit prima data in Smyrna Otomana (denumirea Turciei de astazi). Anii petrecuti in Smyrna si in zona Mediteranei in general l-au invatat pe viitorul patron de cafenea tot ce trebuia sa stie un cafegiu despre prepararea cafelei si bunul mers al pravaliilor si cafenelelor. Inspirat probabil din deja instituita traditie a prepararii si consumarii cafelei din Imperiul Otoman, Rosee creaza in 1652 primul anunt publicitar pentru cafea in care  preaslaveste calitatile acestei bauturi cu puteri miraculoase, recomandata ca leac pentru o multitudine de boli si betesuguri. Cafeaua contribuie, conform anuntului din 1652, la o mai buna digestie, fiind astfel recomandata atat dimineata cat si dupa masa de pranz. Guta, spleenul, infectiile si raceala plamanilor sunt doar cateva afectiuni extrem de variate pe care aceasta bautura provenita din boabele micutului arbust crescut in Deserturile Arabiei le poate ameliora.

La putin timp dupa deschiderea pravaliei, Rosee a inceput sa vanda peste 600 de cafele pe zi astfel incat deschiderea unor localuri similare a devenit inperioasa la Londra. Cafenelele atrageau domni din toate paturile sociale si devenisera cel mai popular loc pentru cei dornici sa bea o cafea, sa discute politica, sa se puna la punct cu mondenitatile sau sa scrie.

In 1663 la 10 ani de la deschiderea cafenelei lui Rose existau 82 de astfel de localuri in Londra, iar in 1675, 1000 de cafenele se nascusera din cenusa Marelui Incendiu. Aceasta crestere fulminanta a numarului cafenelelor cat si caracterul restrictiv pe care il aveau fata de femei, indiferent de rangul sau varsta acestora, va genera in Londra un scandal pe acest subiect in 1674 cand este inaintata Camerei Comunelor Petitia Femeilor Impotriva Cafelei (Woman’s Petition Against Coffee). Petitia la fel de nastrusnic redactata pentru un ochi din post-modernitate ca si anuntul lui Rosee, considera cafeaua responsabila pentru starea de lenevie si indolenta a sotilor, care preferau sa isi petreaca timpul facand politica in aceste localuri, decat acasa cu sotiile. Cafenea_Londra_1660

Timpul a dat pana la urma dreptate afisului lui Rosee. Beneficiile cafelei sunt acum recunoscute de toata lumea, iar incepand cu secolul al XIX-lea femeile ajung incet, incet sa aiba acces in cafenelele europene, astfel ca in secolul al XX-lea vor deveni chiar clientela predominanta a acestora.

Sursa:  Nick Enoch, ”It makes the heart lightsome, cures wind… and prevents mis-carryings’: Coffee house advert from 1650’s London praises the ‘grain that groweth only in the deserts of Arabia’” in Mail Online, 12 Iulie 2012. (http://www.dailymail.co.uk/news/article-2175231/Coffee-house-advert-1650s-London-praises-grain-groweth-deserts-Arabia.html)

Leave a comment

Filed under De citit la o cafea, Dolce vita