Author Archives: Cos

Espresso preparat ca la carte – regula celor 5M

In articolul de fata nu ne propunem sa fim poeti, prozatori si nici macar jurnalisti, asa ca va redam in continuare ca simpli cunoscatori intr-ale prepararii cafelei niste sfaturi bune, zicem noi, pentru atunci cand vreti sa preparati acasa un espresso aromat si delicios.

1. In primul rand aveti grija la alegerea cafelei pe care doriti sa o utilizati. Este musai sa fire cafea boabe. De preferinta proaspat prajita. Daca sunteti incepator intr-ale espresso-ului cu siguranta veti experimenta mai multe sortinmente si amestecuri (miscele) de cafea pana o veti descoperi pe cea care va place mai mult. Noi recomandam sa fie mereu o cafea 100% Arabica, indiferent daca este miscela special selectionata si prajita pentru espresso sau cafea de origine.

Hario_Mini_Mill

2. Rasnita de cafea pe care o utilizati pentru macinarea cafelei este un element caruia specialistii ii dau chiar mai multa importanta decat aparatului de cafea. Asa cum am scris intr-un articol anterior, este ideal sa optati pentru o rasnita cu cutite conice, manuala sau electrica, cu trepte de macinare sau cu reglaj  micrometric ce va da posibilitatea setarii gradului de macinare pe o multitudine de pozitii. Este de asemenea recomandabil in cazul rasnitelor electrice, ca grupul de macinare, care sustine cutitele sa fie metalic pentru a asigura o robustete mai mare a rasnitei. Atentie si la gradul de macinare selectat pentru a prepara espresso. Textura cafelei macinate trebuie sa fie una ce se regaseste intre textura zaharului pudra si a fainei de malai. Cel mai probabil de fiecare data cand veti schimba cafeaua va trebui sa faceti mai multe incercari pentru a gasi macinisul optim ce variaza de obicei in functie de marimea boabei, duritatea sa si gradul de prajire.

3. Espressorul sau masina de cafea (machina cum o numesc italienii) este important sa fie ales tinand seama de cateva cerinte esentiale. In primul rand, analizati bine piata si ofertele de espressoare, comparati caracteristicile fiecarora, la fel si preturile, urmariti tutoriale pe youtube, intr-un cuvant faceti o alegere informata. In al doilea rand, optati pentru un espressor cu boiler (mai exista si espressoare cu pompa de apa) deoarece espressoarele cu boiler sunt cele care reusesc sa atinga presiunea optima de 9-10 bari pentru a prepara un espresso ca la carte. Boilerul majoritatii espressoarelor pentru acasa este din inox, dar daca veti cauta cu atentie veti descoperi si cateva modele cu boiler din alama care asigura o incalzire mai uniforma si este considerat varianta cea mai buna. Pentru o calitate optima a espressoului portafiltrul (bratul in care se pune sita pentru cafea) trebuie sa fie metalic nu din plastic, iar sita prin care trece apa trebuie sa fie nepresurizata. Daca espressorul are si carcasa metalica, este cu atat mai bine, pentru ca astfel temperatura se mentine uniforma si ridicata astfel incat espresso-ul sa fie preparat la parametrii standard. Nu omiteti sa cercetati cu atentie si duza pentru spumare a aparatului si sa vizualizati inainte in showroom sau pe internet o preparare de cappuccino pentru a va da seama de operabilitatea si performantele duzei.

Expresso_Detalii_Necesare

4. Daca rasnita, espressorul si cafeaua utilizata sunt de cea mai buna calitate, implicit utilizatorul trebuie sa dea dovada de pricepere in utilizarea tuturor acestor elemente.  Un adevarat barista este cel care stie sa imbine in mod unic si original toate componentele necesare prepararii espressoului perfect. Va trebui bineinteles sa exersati pentru a invata sa realizati manevrele standard (de reglare a gradului de macinare, de dozare a cafelei in portafiltru, de presare a cafelei, de spumare a laptelui si de preparare cappuccino). Fiecare bautura preparata la espressor trebuie sa urmeze regulile clasice, dar in acelasi timp este originala si unica deoarece poarta amprenta celui care a preparat-o si imprumuta intr-o oarecare masura parte din personalitatea si spiritul sau.

5. Intretinerea aparatului de cafea si a rasnitei sunt de asemenea esentiale daca doriti sa obtineti acasa un espresso cremos si un cappuccino asa cum il prepara profesionistii. Intai si inati, aveti grija sa scoateti imediat si sa curatati perfect portafiltrul dupa fiecare extractie. Apoi,  in functie de numarul de cafele preparate zilnic, espressorul trebuie decalcifiat 1 data la 6 luni (pentru o medie de 3 cafele preparate pe zi) sau chiar o data la 2-3 luni ( pentru o medie de 10-15 cafele preparate zilnic). Duza de spumare trebuie de asemenea imediat dupa utilizare curatata astfel incat sa nu ramana urme de lapte pe ea. O data pe saptamana utilizati un lichid special pentru curatarea portafiltrului si a sistemului de lapte. In ceea ce priveste rasnita, nu utilizati cafele cu arome adaugate deoarece acestea atrofiaza cutitele si nici cafele de calitate indoielnica, ce contin bucati de lemn sau pietricele amestecate cu boabele de cafea. O data la 2 saptamani utilizati un amestec pe baza de cereale pentru a curata cutitele rasnitei (il gasiti in magazinele de specialitate sau pe site-urile de comert din afara). Degresati de asemenea in permanenta peretii compartimentului care depoziteaza boabele de cafea.

Espresso-Extraction_Cafegiicupedigree

                Italienii  numesc ceea ce am incercat mai sus sa sintetizam in sfaturi pentru prepararea espresso-ului, regula celor 5M ai espresso-ului perfect (MISCELA, MACINAZIONE, MACCHINA, MANO, MANUTENZIONE). Si au dreptate, credeti-ne pentru ca am testat aceste lucruri, o data ce indepliniti regula celor 5M puteti sa va invitati prietenii acasa pentru a savura un espresso sau un cappuccino mai bun decat la cafenea!

Leave a comment

Filed under Cafea și tehnici de preparare

Un desert perfect pentru cafea

Numit in limba turca Lokum si in limba araba Rahat al-hulqum (tradus prin desfatare sau confort al gatlejului), rahatul turcesc este o delicatesa orientala traditionala, care completeaza perfect o cafea preparata tot dupa moda turceasca la ibric, dar si un post-modern espresso preparat ca la carte.

Rahat_Turcesc_cu_Trandafiri

           Ali Mihiddin Haci Bekir Efendi este cel care a inventat reteta clasica pentru acest desert. In 1776 Bekir Efendi isi deschide la Istanbul primul magazin cu delicatese ce comercializeaza si lokum preparat din miere sau melasa, faina de grau pe post de agent de inchegare si apa de trandafiri, coaja de lamaie si mandarine pentru aroma.

Bekir-Effendi_inventatorul_rahatului

             In secolul al XIX-lea acest desert se raspandeste in Europa de Vest iar in anglia devine o delicatesa preferata de majoritatea caselor de nobili deschise vizitatorilor pentru ceaiul sau cafeaua de la ora 5. Cu timpul, reteta lui Bekir Efendi a fost perfectionata, pastei realizata din zahar si un agent de inchegare adaugandui-se migdale, fistic sau nuci si o varietate de arome in afara de cele clasice. Astazi rahatul turcesc sau lokumul este trecut in lista de atractii culinare pe care oricare turist trebuie sa le experimenteze o data ce viziteaza Orientul.

Rahat_Turcesc_cu_Fistic

Leave a comment

Filed under Cafea și tehnici de preparare

Scurt istoric al cafegiilor si cafenelelor din Bucurestiul de alta data

Cafenelele ajung in Bucurestiul secolului al XVII-lea tot pe filiera turceasca ca si cafeaua.  Originea cuvantului vine de la Kahve-Hane din limba turca, adica loc in care se bea cafea preparata dupa metoda orientala, se fuma si se jucau table, sah si alte jocuri populare in Imperiul Otoman. Primul proprietar de cafenea din Bucuresti este, bineinteles, tot un supus al sultanului, fost soldat in garda palatului Top Kapi de la Constantinopole. Numele sau era Kara Hamie, iar cafeneaua sa, atestata documentar in anul 1667 se afla in plin centru al Bucurestilor, in apropierea Hanului Serban Voda, pe locul in care astazi se afla palatul Bancii Nationale a Romaniei. Dupa moartea cafegiului Kara Hamie, cafeneaua sa ajunge tot in proprietatea unui turc, Kavaz pasa care o cumpara de la Imperiul Otoman.

piata_sf_anton_centrul_bucurestiului

Cu timpul apar si cafegii autohtoni: Gheorghe la 1734, Oprea la 1741 si Stanciu la 1746. La Inceputul secolului al XIX-lea proprietarii de cafenele si negustorii de cafea sunt deja constitutiti intr-o breasla in toata regula, Breasla Cafegiilor, care conform listei Divanului din 1812, cotiza cu 850 de taleri anual la vistieria curtii.

terasa_otetelesanu1

Alaturi de turci si armeni care vin cu traditia prajirii si prepararii cafelei, romanii deprind si ei acest obicei, iar in cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea si in perioada interbelica cele mai populare devin cafenelele moderne, create dupa moda occidentala si patronate de francezi (fratii Jacques si Henry Labes), italieni (Fieschi si faimosul Frascatti) sau polonezi (Filakowski).

Casa_capsa_1900

Merita de asemenea mentionate  si Terasa Otetelesanu si mai ales Casa Capsa ambele patronate de romani si frecventate de elita culturala si artistica din Bucurestiul interbelic.

Leave a comment

Filed under De citit la o cafea, Dolce vita

Cum sa alegem cea mai buna cafea?

Preferinta pentru espresso, cafeaua la ibric, la filtru, moka sau la presa franceza este una care tine de obisnuinta, de stil, de personalitatea fiecaruia. Preferinta pentru o anumita cafea, pentru un anumit brand, tine de gustul cu care ne-am obisnuit sau de foarte multe ori tine de starea pe carea am avut-o prima data cand am gustat respectiva cafea. Evolutia este tipica speciei umane, sta in materialul nostru genetic sa evoluam de-a lungul existentei noastre efemere ca si varsta, ca si intelect, ca si gusturi si preferinte, ca si spirit. Iata de ce si in materie de preferinte pentru cafea este necesar ca la un anumit moment dat sa ne rafinam gusturile si sa fim dispusi sa invatam lucruri noi spre binele si fericirea noastra. Fericirea se afla in lucrurile marunte! Iata o zicala de care ne ciocnim la fiecare pas. Si chiar asa este, fericirea se gaseste in lucrurile mici, in detalii carora de multe ori nu le acordam nicio importanta, in nuante, in griuri, in luminile difuze, intr-un cuvant, in miile de gesturi, fapte, ganduri si ritualuri cotidiene.

ceasca_Cafea

Pentru cafegii, cafeaua este in mod clar o obisnuita cotidianta si unul dintre aceste lucruri marunte din care este musai sa gasim fericirea. Iata de ce, spre fericirea noastra, este bine sa ne informam, sa degustam si sa experimentam diferitele tipuri de cafea si moduri de preparare a acesteia pentru a ne da seama ce ne place, ce nu ne place si din ce cauza avem respectivele preferinte. Cafeaua, ca oricare alt aliment sau produs de rasfat pentru trupul si spiritul nostru, trebuie aleasa, selectata si preparata astfel incat sa ne putem bucura in totalitate de particularitatile sale de gust, aroma si savoare si de proprietatile sale benefice organismului uman.

Photo_Cafegii_colaj12

Din acest motiv trebuie sa abandonati preconceptia firmei, a brandului, si sa va lasati ghidati in alegerea cafelei perfecte dupa simturile voastre, dupa gustul personal si dupa povestea fiecarei cafele. O cafea nu este buna pentru ca se cheama intr-un anumit fel, pentru ca are un anumit ambalaj frumos colorat sau beneficiaza de un spot publicitar impecabil la TV ( a nu se intelege ca opinia noastra este ca nicio cafea de brand nu este buna ).

O cafea este 100% Arabica sau combina in diferite proportii boabe de Arabica si Robusta, are o aciditate pronuntata sau medie, este mai amara sau mai putin amara, este prajita mediu sau intens, are o aroma de nuci, ciocolata sau citrice, este mai aspra sau mai suava in functie de soi si de regiunea in care este cultivata (in functie de origine). Acestea sunt particularitatile pe baza carora trebuie sa selectati tipul de cafea care va place cel mai mult. O cafea buna iese impecabil atat la ibric cat si la filtru, espressor, moka sau presa franceza.

Ferma_cafea

Cautati in fiecare cafea povestea din spatele cestii. Exista sute de maini si mii de ore de munca ce sustin aroma si savoarea bauturii magice din ceasca. Familii de fermieri din tata in fiu din Brazilia, Columbia, Indonezia sau Etiopia au plantat, ingrijit si cules roadele plantei de cafea. Tot ei au decojit mecanic fructele, dand la iveala boabele verzi care au fost spalate si uscate bine inainte de a fi depozitate in saci si trimise catre prajitorii industriali sau micii prajitori.

Prajirea_Cafelei

Pe umerii prajitorilor apasa cea mai mare responsabilitate vizavi de produsul din ceasca noastra, ei sunt cei care prin tehnica de prajire si combinarea si controlul aromelor, pun in valoare sau compromit munca tuturor celorlalti implicati in acest proces titanic ce are drept scop final fericirea noastra si rasfatul cotidian. Ascultati povestile si increde-ti-va in cei care le cunosc si sunt dispusi sa vi le impartaseasca si voua. Daca intr-adevar este una dintre micile placeri ale vietii, aducatoare de fericire si voie buna, cafeauna merita sa fie degustata si savurata de fiecare dintre noi cu constiinta faptului realizat impecabil si cu recunostinta fata de natura si fata de ceilalti actori implicati in desavarsirea magiei din ceasca diminetilor noastre.

Leave a comment

Filed under Cafea și tehnici de preparare

Spune-mi ce rasnita folosesti ca sa-ti spun ce fel de cafegiu esti

Exista un proverb care spune ca haina il face pe om. Extrapoland in universul cafelei aceasta zicala, putem afirma cu certitudine ca rasnita il face pe cafegiu. Rasnita de cafea este pe buna dreptate considerata cea mai importanta componenta din aresenalul unui cafegiu cu pedigree, bineinteles, dupa cafeaua de calitate si aleasa cu grija, de preferinta de la un prajitor independent care la randul sau isi selectioneaza originile si amestecurile cele mai bune.

rasnita_cutite_conice

Rasnitele cu cutite conice sau plane care zdrobesc boabele de cafea pe acelasi principiu dupa care se macina cerealele la moara sunt considerate optime. Spre deosebire de rasnitele cu lame (rasnitele clasice cu care la noi se rasneste si zaharul) care sectioneaza boabele de cafea schimbandu-le temperatura si neasigurand un macinis uniform, rasnitele ce au cutite conice sau plane asigura un macinis uniform, nu incalzesc cafeaua si nici nu-i schimba proprietatile si particularitatile de aroma si savoare.  Astfel de rasnite se gasesc atat in varianta manuala cat si in cea electrica. Pentru acasa noi le recomandam pe cele manuale, cu cutite conice si care pot macinat o varietate la fel de mare de granulatii ca si rasnitele electrice cu reglaj micrometric (fara trepte de macinare).

rasnita_manuala

In functie de metoda utilizata in prepararea cafelei, gradul de macinare poate varia de la extrem de fin la mediu grunjos. Cafeaua fin macinata, similara ca si textura cu zaharul pudra se foloseste pentru prepararea cafelei la ibric, dupa reteta traditionala. Cafeaua pentru espresso trebuie rasnita putin mai grunjos, uniform si astfel incat extractia bauturii sa se realizeze in maxim 29 de secunde, curgerea sa fie uniforma si totusi lina. Pentru Moka, presa franceza sau filtru este nevoie de un macinis mai grunjos, similar cu cel al malaiului de porumb.

Espresso_Grind

Este bine sa tineti cont atunci cand stabiliti gradul de macinare la rasnita de faptul ca o cafea mediu prajita are nevoie de un grad de macinare mai spre fin, boabele fiind mai tari, in timp ce o cafea dark, intens prajita este casabila si din acest motiv are nevoie de un grad de macinare mai spre grunjos. Oricum, de fiecare data cand schimbati tipul de cafea utilizat este recomandat sa modificati setarile de macinare ale rasnitei pentru ca fiecare soi si fiecare reteta de amestec si prajire sunt diferite.

Dupa cum vedeti si rasnirea cafelei este o arta in sine care vine sa desavarseasca si sa implineasca o cafea aleasa cu grija pentru a va aduce in ceasca un strop de fericire.


Leave a comment

Filed under Cafea și tehnici de preparare

Cafea – un cuvant cu origini misterioase

               Ca orice cuvant nou intrat in vocabular, si care intre timp a dobandit vechime, cuvantul cafea are un parcurs interesant din punct de vedere etimologic, nu atat in limba romana, unde a intrat cu un sens aproape identic cu cel  folosit astazi, dar mai ales in limbile poapoarelor care au intrat primele in contact cu aceasta bautura magica numita generic cafea.

Baca_Cafea_cafegii

                Astazi, originea cuvantului cafea este oarecum obscura. Nu se stie precis daca provine de la numele provinciei Kaffa, din Etiopia – considerata locul de origine al arborelui de cafea – sau de la regiunea Mocha, din Yemen, unde planta a ajuns prima data pe calea apei, imediat dupa descoperirea acesteia.

                Primul termen care s-a referit la bautura cafea, este cuvantul arab qahwah, cu intelesul de stimulent, putere, vigoare. Acesta era insa un termen ce se folosea si pentru denumirea vinului, licoare prohibita de traditia islamica. Astfel, ca derivat de la qahwah, apare qahhwat, cu intelesul de vinul boabei. Inca de la inceput, termenul nu se referea la planta in sine, la arborele de cafea, ci direct la licoarea provenita prin infuzia frunzelor acesteia. Mai departe cuvantul migreaza in limba turca, si devine kahve, prin pronuntie in dialect.

Cofee_Cafegiicupedigree

                In limbile europene, cafeaua pare sa fi intrat atat in pronuntia arabica, cat si cea turceasca. Intrarea se realizeaza initial in limba italiana, datorita comertului infloritor al Venetiei cu Orientul. In italiana h-ul devine ff, iar aceasta pronuntie si scriere se raspandeste si in celelalte limbi europene.  In limbile de origine anglo-saxona sau germanica, se mai produce o diferentiere: a-ul se transforma in o. De aici, diferentele dintre coffee si caffe. Din aceasta cauza, se considera ca pronuntia latina a cuvantului, cea cu a, este mult mai apropiata de cuvantul originar.

                In limba romana, cuvantul apre pe filiera turceasca, cu sensul cunoscut si astazi, desemnand baututa preparata din boabele arborelui de cafea. O denumire iesita astazi din uz pentru cafea era aceea de lupin care ajunge in limba romana pe filiera franceza si isi are originea in denumirea latina a speciei de plante din care face parte arborele de cafea.

2 Comments

Filed under Cafea și tehnici de preparare, Dolce vita

Istoria cafenelelor in Europa – Partea a II-a

Incepand cu secolul al XX-lea, primele semne ale modernitatii transpar  in cultura prepararii cafelei cat si in semnificatia sociala a consumului acestei bauturi. In momentul in care inginerul milanez Pavoni patenteaza primul model de espressor ce urmeaza sa fie produs in serie intr-o fabrica, conceptual de cafea isi incepe transformarea.

Espressor_Traditional_La_Pavoni

Cu ajutorul unei pompe verticale de apa, prima masina de preparat cafea foloseste presiunea aburului pentru a realiza o extractie rapida, concentrata, cu o cremozitate specifica. Initial aceste masini sunt utilizate de barista numai in cafenelele si barurile italiene, iar espresso – noul tip de cafea- nu va putea fi reprodus acasa pana in anii ’80 cand apar primele espressoare de dimensiuni reduse. Cafeneaua ca spatiu public de dezbatere isi pierde din forta si din raspandire. In Italia, espresso devine bautura preferata a birocratilor si muncitorilor, care dimineata in drum spre locul de munca se opresc pentru cateva minute ca sa bea cescuta mica cu cafea cremoasa si tare care urma sa le dea energie pentru intreaga zi.

Sub noua ei forma cafeaua migreaza din Italia in Anglia unde in 1952 se deschide la Londra in Soho primul bar care foloseste pentru prepararea espresso-ului noul model de espressor Gaggia pantentat in 1948 in Italia.
Espresso_bar_Anglia_Cafegiicupedigree  O data cu aparitia si propagarea noii mode a consumului de espresso, prajitorii de cafea si amestecurile de cafea devin o componenta esentiala a culturii cafelei. Amestecul pentru espresso devine o adevarat arta de prajire si selectionare a soiurilor si originilor de cafea utilizate. Daca pana atunci majoritatea prajitorilor mergeau pe ideea cafelei de origine pe care o prajeau in functie de particularitatile de gust locale, acum cafeaua pentru espresso devine un concept in sine care se supune exigentelor de prepararea stabilite de barista italieni. O data cu cresterea numarului de prajitori in paralel cu industrializarea, in Italia consumul de cafea devine unul de masa si astfel apar in anii ’70 primii prajitori industriali: Lavazza, Illy, Segafredo, Kimbo. Acestia se adreseaza atat consumatorului final, care in Italia isi prepara cafeaua Moka, cat si barurilor unde se prepara espresso-ul profesional.

Comunitatea italiana din Statele Unite este cea care, urmand traditia de acasa aduce pentru prima data espresso-ul peste ocean. Aici espresso se bea in pizzeriile si restaurantele italienesti din cartierele dominate de emigrantii italieni. Initial bautura nu se pliaza pe gusturile societatii cosmopolite din SUA, astfel incat la sfarsitul anilor ’70 ia fiinta in Seattle lantul cel mai popular de cafenele, Starbucks. Daca in Italia un espresso avea 20 de ml, in Anglia ajungea la 30 ml, Starbucks pune eticheta Americana acestei bauturi, crescand foarte mult cantitatea de apa, diminuand taria si eliminand crema. Astfel se naste Americano, espresso-ul peste care se adauga apa fierbinte, o bautura diluata, ce poate fi consumata pe o perioada indelungata de timp datorita cantitatii de apa sporite. Tot Satrbucks dezvolta conceptual cafelei To Go care va insemna lovitura finala data culturii cafenelelor asa cum era ea cunoscuta pana in secolul al XX-lea.Primul_Starbucks_seattle

Salvarea a venit tot din partea post-modernitatii si a societatii globalizate, care combinand in fapt in micro-comunitati cea mai mare parte a curentelor socio-culturale anterioare ei, a reinviat traditia si cultura cafenelelor si a cafelei, asa cum aceasta s-a nascut in spatiul European. Noile comunitati de cafegii care isi desfasoara si impartasesc pasiunea pentru cafea fie in spatiul online fie in coffee shop-uri si coffee house-uri, au inglobat traditia cafelei prajite si selectionate dupa vechile retete orientale cu elemente de modernitate, adaptandu-se cerintelor consumatorului local. Astfel, noii cafegii pot fi consumatori de cafea la ibric sau la espressor professional pentru acasa, dar au in comun pasiunea pentru cafeaua de calitate, pentru degustarea si savurarea unei cafele cu aroma, aciditate si corpozitate particulare, pentru dezbaterea pe tema prepararii cafelei si a traditiilor diferite ale consumarii acestei cafele. Cafegii post-moderni au inceput sa isi insuseasca priceperea si cunsotintele vechilor cafegii din secolul al XVIII-lea si al mai noilor barista de la inceputul secolului al XX-lea, avand posibilitatea de a prepara ireprosabil in propria casa si cu ajutorul ustensilelor speciale o cafea la ibric sau un espresso asa cum se preparau o data in cafenele.

espresso-shot-thick-crema

In societatea post-moderna dominata de consumerism si de divizari din ce in ce mai accentuate, micro-comunitatile de cafegii reinvie, asadar, spiritual cafenelelor de alta data in propriul spatiu, alaturi de prieteni si apropiati, preluand din modernitate si post-modernitate elementele esentiale si durabile, cu potential de a consolidata si de a face sa dainuiasca traditia cafelei in Europa.

Leave a comment

Filed under De citit la o cafea, Dolce vita

Istoria cafenelelor in Europa – partea I

Cafeneaua apare prima dată în Constantinopole, migrează apoi la Veneția, la Viena, la Londra și la Paris in perioada secolului al XVII-lea. Cafeneaua este prima instituție publică modernă în care opiniile circulă libere, în care se lansează dezbateri pe probleme sociale, morale și politice de intreres pentru comunitate. Pe scurt, fară cafenea ca instituție a spațiului public laic, modernitatea în Europa ar fi greu de conceput.

ottoman_coffeehouse_large

Francezii au denumit “cafés philo” adunările care aveau loc ȋn saloanele private de la 1700 şi unde se dezbăteau teme filozofice şi mai târziu naţionale. Diderot, Montesquieu, Rousseau şi Voltaire sunt personalităţi care luau frecvent parte la aceste adunări unde cafeaua era bautura in jurul careia se conturau dezbaterile literale, cultural si politice. În Europa civilizată cafeaua este aşadar un element indispensabil marilor gânditori care au pus bazele societăţii europene aşa cum o vedem astăzi.

Cafeaua ȋntăreşte spiritual de observaţie, ascute minţile şi generează polemici şi discuţii ce nu au fost ȋntotdeauna pe placul autorităţilor. Cafeneaua aşa cum apare şi se dezvoltă ȋn spaţiul European este o instituţie esenţială pentru promovarea modernizării şi modernităţii specifice secolului al XIX-lea. Ȋn spaţiul ȋmbibat de miros de tutun şi de aroma orientală a ibricelor aburinde cu cafea s-au nascut ideile care au pus bazele culturii şi civilizaţiei Occidentale moderne. Spaţiul cafenelei este spaţiul informaţiei şi al libertăţii de opinie şi de expresie. Aici clientul are la dispoziţie gazetele şi jurnalele vremii indiferent de orientarea politică şi ideologică a autorilor acestora. Nimeni nu s-a gândit ȋn acea perioadă că truda muncii sclavilor de pe plantaţiile de cafea din coloniile europene de peste mări şi oceane va contribui la naşterea curentului filozofic cel mai influent pe bătrânul continent şi care ȋn cele din urmă va distruge sistemul sclavagist: liberalismul.

BAL2979

Revoluţia Franceză este copilul legitim al cafenelelor pariziene unde istoria consemnează prezenţa permanentă a unor personalităţi revoluţionare precum Robespierre, Marat sau chiar Napoleon Bonaparte, care pe vremea când era doar un tânăr ofiţer avea propria-i masă la una dintre cele mai cunoscute cafenele din Paris. Legătura tainică dintre politică, oamenii politici şi cafea este evidenţiată foarte bine de către Lewis Lewi (1931): “Cafeaua generează o stare de excitaţie nervoasă excesivă care se traduce printr-o logvacitate remarcabilă asociată uneori cu o succesiune accelerată a ideilor. Se poate observa ȋn cafenele că politicienii beau ceaşcă după ceaşcă, iar prin acest abuz devin mai inspiraţi şi mai ȋnţelepţi ȋn comentarea tuturor evenimentelor ce au loc ȋn lume.” Harta culturală a Europei moderne este harta cafenelelor exsitente ȋn spaţiul European ȋn perioada respectivă.

Liberalismul şi democraţia ca şi curente de gândire şi ideologii politice se nasc din aroma şi savoarea acestei poţiuni “magice” numită cafea. La o cafea se poate filozofa despre orice şi oricine. Polemicile şi discuţiile aprinse sunt cele care dau naştere marilor curente de gândire filozofică şi politică, dar şi acţiunilor de eliberare naţională şi consolidare a statelor-naţiune ce au loc ȋn prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Negustori_boieri_mici_1825_muntenia

Moda cafenelelor se extinde rapid şi ȋn Estul Europei. Ȋn Principatele Române cafeaua ajunge ȋnaintea cafenelelor prin mijlocire otomană. Cafenelele apar aici spre sfârşitul secolului al XIX-lea când idealul naţional de unire şi independenţă este deja realizat. Boierii români şi domnitorii fanarioţi văd cafeaua, ca şi ciubucul şi ca ȋntreg arsenalul vestimentar pe care îl adoptă, ca pe un fel de emblemă a loialităţii lor faţă de Ȋnalta Poartă. Domnii fanarioţi ţineau pe lângă ei ȋn rândul oamenilor de vază ai curţii un Mare Cafegiu şi arsenalul său de subalterni care se ocupau de ritualul servirii cafelei ce se repeta ȋn timpul zilei după fiecare masă. Boierii munteni şi moldoveni din perioada fanariotă erau oameni cultivaţi şi toleranţi faţă de nou aşa cum notează o serie de călători străini care trec prin Principate ȋn această perioadă. În ciuda mentalităţilor deschise, obiceiurile şi tradiţiile orientale se menţin, deoarece acestea fac deja parte din dulcea obişnuinţă a curţilor boiereşti. Odraslele boierilor în schimb sunt trimise la studii ȋn marile capitale ale Europei sunt “cafegii” moderni care vor aduce din Occident moda cafenelelor dar şi a libertăţii de expresie, a idealurilor de unire şi independenţă, a modernizării societăţii.

Unirea_24_ianuarie_1859

Istoricul francez Jules Michelet considera că apariţia cafelei ȋn Europa a generat o adevărată revoluţie, fiind un eveniment ce a determinat schimbarea obiceiurilor şi care a transformat temperamental europenilor. Cele constatate de Michelet ȋn secolul al XIX-lea sunt valide şi ȋn timpurile contemporane. Cafeaua ţine pasul cu civilizaţia europeană şi se transformă o dată cu aceasta, ramanand sub forme diferite o componenta importanta a vietii sociale a europenilor.

Leave a comment

Filed under De citit la o cafea, Dolce vita

Model de business: prima cafenea din Londra

Daca fiecare dintre noi am fi trait in Londra secolului al XVII-lea si am fi fost barbati, cu siguranta am fi vizitat macar o data faimoasa cafenea a lui Pasqua Rosee. Cafeneaua ce purta numele patronului sau, Pasqua Rosee’s Head, este prima cafenea din Londra. Aceasta era situata in apropierea Catedralei St. Paul pe St. Michael’s Alley, iar povestea ei si a celui care i-a fost creator este mai mult decat interesanta.

Afis_Cafea_1652_Cafegiicupedigree Pasqua Rosee, nascut in Ragusa, Sicilia, a venit la Londra in calitate de servitor al lui Sir Daniel Edward comerciant de produse turcesti si membru al Companiei Levantului.  Rosee si viitorul sau stapan s-au intalnit prima data in Smyrna Otomana (denumirea Turciei de astazi). Anii petrecuti in Smyrna si in zona Mediteranei in general l-au invatat pe viitorul patron de cafenea tot ce trebuia sa stie un cafegiu despre prepararea cafelei si bunul mers al pravaliilor si cafenelelor. Inspirat probabil din deja instituita traditie a prepararii si consumarii cafelei din Imperiul Otoman, Rosee creaza in 1652 primul anunt publicitar pentru cafea in care  preaslaveste calitatile acestei bauturi cu puteri miraculoase, recomandata ca leac pentru o multitudine de boli si betesuguri. Cafeaua contribuie, conform anuntului din 1652, la o mai buna digestie, fiind astfel recomandata atat dimineata cat si dupa masa de pranz. Guta, spleenul, infectiile si raceala plamanilor sunt doar cateva afectiuni extrem de variate pe care aceasta bautura provenita din boabele micutului arbust crescut in Deserturile Arabiei le poate ameliora.

La putin timp dupa deschiderea pravaliei, Rosee a inceput sa vanda peste 600 de cafele pe zi astfel incat deschiderea unor localuri similare a devenit inperioasa la Londra. Cafenelele atrageau domni din toate paturile sociale si devenisera cel mai popular loc pentru cei dornici sa bea o cafea, sa discute politica, sa se puna la punct cu mondenitatile sau sa scrie.

In 1663 la 10 ani de la deschiderea cafenelei lui Rose existau 82 de astfel de localuri in Londra, iar in 1675, 1000 de cafenele se nascusera din cenusa Marelui Incendiu. Aceasta crestere fulminanta a numarului cafenelelor cat si caracterul restrictiv pe care il aveau fata de femei, indiferent de rangul sau varsta acestora, va genera in Londra un scandal pe acest subiect in 1674 cand este inaintata Camerei Comunelor Petitia Femeilor Impotriva Cafelei (Woman’s Petition Against Coffee). Petitia la fel de nastrusnic redactata pentru un ochi din post-modernitate ca si anuntul lui Rosee, considera cafeaua responsabila pentru starea de lenevie si indolenta a sotilor, care preferau sa isi petreaca timpul facand politica in aceste localuri, decat acasa cu sotiile. Cafenea_Londra_1660

Timpul a dat pana la urma dreptate afisului lui Rosee. Beneficiile cafelei sunt acum recunoscute de toata lumea, iar incepand cu secolul al XIX-lea femeile ajung incet, incet sa aiba acces in cafenelele europene, astfel ca in secolul al XX-lea vor deveni chiar clientela predominanta a acestora.

Sursa:  Nick Enoch, ”It makes the heart lightsome, cures wind… and prevents mis-carryings’: Coffee house advert from 1650’s London praises the ‘grain that groweth only in the deserts of Arabia’” in Mail Online, 12 Iulie 2012. (http://www.dailymail.co.uk/news/article-2175231/Coffee-house-advert-1650s-London-praises-grain-groweth-deserts-Arabia.html)

Leave a comment

Filed under De citit la o cafea, Dolce vita

Cum a devenit espresso regele cafelelor?

               Marturisesc ca dupa ce am gustat si degustat prima data un espresso am ramas fidela acestei bauturi desi mai comit din cand in cand “pacate” si ma rasfat cu o cafea la nisip, foarte rar cu o cafea la filtru bine preparata. M-am intrebat adesea ce anume face espresso-ul atat de special si de ce o data ce l-ai incercat si mai ales o data ce ai invatat sa il prepari singur este atat de greu sa te dezveti de el?

           Extractie_Espresso_Cafegii Ei bine, secretul acestei bauturi magice care rasfata simturile si iti da energie si buna-dispozitie se afla in principiile fizice care stau la baza prepararii ei. In primul rand, spre deosebire de filtru sau ibric, espressorul foloseste in prepararea cafelei o presiune care este recomandat sa se situeze intre 9 si 11 bari pentru a obtine o extractie perfecta. Apoi, aceasta presiune se creaza in boiler care este pus in functiune cu ajutorul unui motor electric. Cu cat boilerul unui espressor este mai mare cu atat presiunea si temperatura de erogare optime raman constante, dand posibilitatea utilizatorului sa realizeze mai multe extractii una dupa alta. Presiunea care se creaza in boiler si care este de fapt forta cu care apa incalzita impinge cafeaua din portafiltru este de asemenea cea careia ii datoram crema espresso-ului, particularitate pe care nicio alta metoda de preparare a cafelei nu o poate egala. Temperatura optima a apei in boiler pentru a conserva corpozitatea si aroma cafelei este de 88 grade Celsius. Un espresso preparat din cafea de calitate si la parametrii optimi trebuie sa fie cremos, sa aiba o temperatura tolerabila pentru papilele noastre gustative (sa nu fie fierbinte) sa aiba o corpozitate pronuntata iar daca soiurile de cafea din care este preparat sunt toate Arabica se adauga particularitatile de aciditate si aroma care va vor determina sa nu mai abandonanti niciodata aceasta bautura o data ce ati incercat-o!

Expresso_Cafegiii

Leave a comment

Filed under Cafea și tehnici de preparare, Dolce vita